Ce înseamnă contemporan în pictura icoanei

Nu puţini sunt oamenii care, privind o icoană sau o boltă de biserică pictată, spun că arta sacră a înţepenit în timp. Drept este că tradiţia bizantină, spre care mulţi dintre pictorii de icoane se întorc, cu toate canoanele ei, oricât de complexe, trebuie să ofere suport spiritual şi omului modern, ale cărui aşteptări vizuale sunt diferite faţă de cele ale unui bizantin sau ale unui român din secolele trecute. Vorbim aici şi despre enoriaşul care se bucură  de o educaţie religioasă şi ştie spre ce priveşte, dar şi despre pelerinul care ar putea fi străin de realitatea vizuală a bisericii lui Hristos şi de simbolistica acesteia.

Cum e posibil ca o icoană să îndeplinească funcţa de suport spirituali pentru oameni din timpuri şi culturi diferite? "Arta bizantină este un model de temeinicie, de dăinuire în timp. Nu mai există o viziune care să fie atât de longevivă şi de consecventă cu sine. Poate uneori i se fac reproşuri pentru că unora li se pare o formulă, dar nu e deloc aşa. Mă bucur să găsesc icoane ortodoxe, pline de har, care aparţin unor şcoli de pictură aflate la mare distanţă geografică unele de altele şi care sunt realizate pe axa timpului mai aproape sau mai departe de contemporaneitate, care respectă linii dogmatice şi teologice şi care totuşi sunt deosebite unele faţă de altele. Nu sunt repetitive. Există şcoala rusească de pictură, cea sârbească, cea românească, cu centrele ei. Icoana din Moldova are caracteristici diferite chiar şi pe regiuni, cu diferenţe în nord faţă de centru şi de sud. În cadrul aceluiaşi canon - set de reguli de reprezentare - există diferenţe, iar artistul de astăzi nu se simte îngrădit", spune profesoara Liliana Negoescu.

„Trebuie să ţinem cont de faptul că icoana nu este o imagine în sine. Ea este o indicare către prezenţa lui Dumnezeu. Lucru acesta se realizează prin trezvie (stare permanentă de veghe - n.r.), adică prin ancorarea în prezentul lui Dumnezeu. Nu vorbim aici nici despre trecut, nici despre contemporan. Prezenţa lui Dumnezeu este continuă”, ne-a explicat profesorul Ioan Manole.