Cartea de Română, în variantă live. Ion Zimbru - întâlnire şi dialog la Colegiul „Cuza”

Frumoasă iniţiativa de a cunoaşte câte un scriitor gălăţean contemporan şi altfel decât dintre coperte! Aceasta, după ce prof. dr. Luminiţa Elena Crihană, profesor de română la Colegiul Naţional "Al. I. Cuza" a reuşit să-l convingă pe poetul Ion Zimbru să-şi lase un ceas condeiul jos, pentru a se întâlni cu elevii şcolii, în cadrul unui proiect cultural intitulat C.O.R.R.E.C.T..

La Colegiul "Cuza", care dispune şi de cenaclu propriu şi de revistă, poetul a stat de vorbă cu elevii şi cu profesorii, a dat probă la… recitare şi a răspuns la tot felul de întrebări. Interesul pentru o literatură vie s-a vădit din plin în „ora de Poezie” cu poetul Ion Zimbru, care le spunea în glumă elevilor că numai… cartea de muncă n-a scris-o el. Interesul a fost până „sus”, de faţă fiind, chiar şi la autografe, şi conducerea şcolii: directorul plin, prof. Georgeta Chifu, şi cel adjunct, prof. Magdalena Grigore.

Cel binecuvântat cu darul talentului poetic nu-şi sfidează muza cu nepăsare: iată, de 17 ani vine cu o poezie pe zi la „Viaţa liberă”, în rubrica „Nec plus ultra”, de câţiva ani şi cu un eseu-reportaj pe zi, în „Divina tragedia” - iar copiii au aflat că talentul trebuie onorat şi de muncă.

A fost prezentă şi cea care a promovat de câţiva ani buni editarea mai multor volume ale poetului, dna Tincuţa Boza, o adevărată instituţie de cultură la purtător: impresar, mecena şi mare-mare iubitoare de poezie, care a vorbit despre Zimbru şi a recitat din… Baudelaire.

Zimbru a recitat o poezie a sa „în premieră”, dar şi din altele - au mers ca unse pamfletele în versuri din ultimul volum publicat - „Tandreţe”!, însă poetul a recitat cu dărnicie, că tot era într-o şcoală, şi din autori de manual: din Arghezi, Labiş, Ioanid Romanescu, ba şi din Zaharia Stancu, din păcate mai puţin cunoscut pentru poezie, Zimbru fiind astfel un fel de profesor de [atelier de] Română. Iar lecţia sa, un îndemn la lectură şi un manifest radical „împotriva nesimţirii şi imbecilizării”.

De altfel, critic literar la datorie, profesoara Crihană a încercat să-l definească pe autor: un neomodernist cu mesaj subliminal, „care îşi manifestă fronda faţă de simulacrele şi derizoriul lumii de astăzi”.

„Singura mea armă este scrisul” - a confirmat poetul cu multe volume publicate, dar care a debutat în abia în 1989, la Junimea, cu superba sa „Sacoşă cu privighetori”. Şi în bucătăria căruia, la moartea lui Nichita, lua fiinţă în ´83, fără fasoane şi fără autorităţi, Cenaclul literar „Noduri şi Semne”.

CITEŞTE ŞI CRONICĂ DE CARTE: Eastern sufletesc