Nu-s cel ce nu-s (stampă)

M-a încercat, dar nu i-a mers... şi a fugit,
şi-a spus la toţi că sunt urât, şi că sunt crud,
că sunt naiv şi gol ca ochiul unui schit,
şi nu-s în stare pentru primul ei sărut!

Îmi pare rău... nu trebuia să mă comport
ca un secret ce n-are vreme pentru ea...
sunt mai închis decât e ochiul unui mort...
şi ştiu că risc să nu mai vină-n calea mea!

Ce crinolină, ce mâini lungi... şi ce cuvânt
din glasul ei trimis la mine să mă ia
şi să mă-ntrebe dacă eu "sînt cel ce sînt"
şi dacă nu-i, în locul meu, altcineva!

Sigur că da!... dar m-am făcut că nu-nţeleg...
şi a fugit în sus pe jos şi-n jos pe sus...
şi am rămas umbra lui zero supra-ntreg...
şi strig zadarnic: doamnă, eu "nu-s cel ce nu-s!"