Amintire de Iarnă (pastel)
Această legendă începe acum,/ aici, fără teamă,
pe Dealul Mirării sub care s-a dus/ preabuna mea Mamă!
S-a dus într-o iarnă, de Sfântul Ioan,/ frumos, pe costişă...
din Cer, demiurgul cel rău trimitea/ privire piezişă
şi parcă un fel de Uitare-ncepea/ încet să s-aştearnă
zălog Simfoniei în Alb, că aşa-i/ Plecarea de iarnă!
Această legendă începe acum,/ aici, dintr-o dată,
pe Valea Mirării sub care s-a dus/ preabunul meu Tată!
S-a dus tot la fel, într-o iarnă, frumos,/ pe-aceeaşi costişă...
din Cer, demiurgul cel rău nu avea/ nici milă, nici grijă
de sufletul celui ce-a spus negreşit:/ „să crezi totdeauna
că viaţa şi moartea au fost sunt ş-or fi/ într-una întruna!”
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.