Ieri m-ai întrebat ce-i astăzi (dosarele Z)

Ieri m-ai întrebat ce-i astăzi/ şi eu n-am ştiut ce este,
însă mi-am adus aminte/ ş-am răspuns că mâine-i marţi,
ziuă-n care nişte ceasuri/ cică-s rele, dar merg bine,
mai ales că merg spre-o miercuri/ cu ectenie şi harţi,
când se cântă sfânta Lene,/ mucenicul Somn ş-alţi sfinţi,
cum ar fi Ion, de pildă,/ fără rost şi făr-arginţi!

Ieri m-ai întrebat ce-i astăzi/ şi eu n-am ştiut ce este,
însă mi-am adus aminte/ ş-am răspuns că mâine-i ziua
cea cu apă nevăzută/ şi pe care se duc toate,
după ce au fost bătute/ până la refuz, în piua
nesimţirii, mascaradei/ şi-a ţicnelilor cu ştaif,
într-o dârdoră-teroare/ cu pretenţii de hailaif!

Ieri m-ai întrebat ce-i astăzi.../ ş-am răspuns fără tăgadă:
uită-te-mprejur, vezi bine/ desfrânarea omenească (?!)...
înspăimântă-te, fă-ţi cruce,/ s-a dus ultima Nădejde:
astăzi a murit Maria,/ n-are cine să-(L) mai nască!