De la pământ până la cer (şi retur)

moto:

"moartea durează cât drumul până la naştere/
stai pe genunchi în altarul poeziei/ şi zici:/
aici odineşte roaba lui dumnezeu/ privighetoarea" (anonim)


când o iubeam pe maria de la pământ până la cer
păsările călătoare veneau în fiecare ziuă să le cer
cele mai frumoase viersuri de la cer până la pământ
şi să le dau trupul şi sufletul meu tocmai de când
mă lăsase mama în braţele copilăriei cu dealul şi câmpia
dar mai ales cu tot ce visam despre maria
cea mai tulburătoare făptură din lumea asta şi de apoi

de atunci niciodată nu s-a mai împărţit primăvara la doi