Poezia-cuminecătură

Scriitorul de origine dobrogeană Virgil Nistru Ţigănuş revine pe tărâmul poeziei cu un nou volum de versuri tulburătoare prin capacitatea de a recrea imagini şi stări. Apărută recent la Editura Academica din Galaţi, cartea „Umbră arsă” e o continuare firească a versurilor din volume ca „Semn pe câmp” (1991) sau „Cu Vinerea-n lacrimi, cu Duminica-n gând” (1999).

În poezia prof. dr. Virgil Nistru Ţigănuş, cunoscut şi ca eminescolog, filonul principal este postulatul credinţei ortodoxe. De altfel, cartea începe cu o rugăciune sub semnul căreia autorul pune întreaga mărturisire lăsată pe hârtie: „Îngăduie, Părinte, din slava cerească / umile slove să se ivească” (poezia „Inima Lui e mai mult către noi”...).

Şi aceste noi poeme sunt un amestec original de teme creştine cu arhetipuri naţionale, aşezate într-o geografie interioară populată cu imaginile locaşurilor de pelerinaj din Moldova şi Bucovina sau cu cele ale zbuciumatului Prut sau chiar ale închisorilor de tristă amintire.

Nivelul la care trăirile sunt traduse la adevărata lor intensitate pare să fie, în această poezie-cuminecătura, cel prozodic. Versurile scriitorului Virgil Nistru Ţigănuş surprind mai ales prin ritmul şi măsura lor, elemente orchestrate, în cel mai fin acord, cu o lume sacralizată.

Ca urmare, cititorului care accepta invitaţia să cunoască această geografie specială îi trebuie nu doar mai mult răgaz decât în cazul unei lecturi obişnuite, dar şi o anumită disponibilitate sufletească. La fel ca pentru o cuminecătură.