Nici o Şansă (terapie intensivă)

Încerc să mă vindec de tine... ş-aduc/ leacuri şi smirnă din ţări depărtate,/ şamani să-mi descânte sufletul năuc/ şi rătăcitor printre umbre de cai şi păcate!
Încerc să mă vindec de tine... şi tac,/ usuc (în cenuşă) cuvintele tale.../ vioara se-ntoarce tăcută-n copac:/ cel din care-ai cioplit-o cu mâinile goale!
Încerc să mă vindec de tine... şi sap/ la rădăcina cuvântului care poartă/ numele tău, poate-mi intră în cap/ că timpu-i pierdut şi că vremea e moartă!
Încerc să mă vindec de tine... şi trec/ fără să mă uit la geamul după care/ mă aştepţi şi-mi scrii poezii despre înec/ în fermecăturile tale nemuritoare!
Încerc să mă vindec de tine... şi port/ o cruce foarte simplă şi frumoasă,/ cioplită şi scrisă când credeam că sunt mort,/ când ştiam că nu vrei şi nu-ţi pasă!
Încerc să mă vindec de tine... şi plâng,/ dar lacrima-mi ţine dorul pe cale,/ şi un ochi spre înalt, şi un ochi spre adânc,/ să nu mi te pierd printre al, a, ai, ale!