Baraje cu probleme în zona Moldova

În prima decadă a acestei luni, Comisia teritorialǎ de avizare a documentaţiilor de evaluare a stǎrii de siguranţǎ în exploatare a barajelor de categorie C şi D pentru zona Moldova s-a întrunit într-o şedinţă de lucru la Iași. S-a evaluat starea de siguranță în exploatare pentru 25 lucrări, dintre care 21 au fost autorizate, iar patru au fost amânate pentru completarea documentaţiilor.

Conform unui comunicat remis de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad, în Registrul Național al Barajelor din România (REBAR) sunt inventariate 615 lucrări pentru zona aferentă Comisiei Teritoriale de avizare Moldova (baraje de retenție, iazuri de decantare, depozite de deșeuri, lucrări hidrotehnice speciale), aflate sub incidența legislaţiei specifice domeniului siguranţei barajelor. În ședințele comisiei, de la înființarea din 2004 şi până în prezent, au fost analizate 344 documentații de evaluare a stării de siguranță în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanță C și D, ceea ce reprezintă un procentaj de 55,9 la sută lucrări autorizate.
În cazul micilor baraje, dintr-un total de 615 obiective, 44,1 la sută sunt, încă, neautorizate. Acestea sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje.
Situaţia autorizării se ameliorează de la an la an, astfel că procentul barajelor neautorizate scade semnificativ. Este un fapt îmbucurător că la şedinţa de avizare din 9-10 mai au fost autorizate pentru prima oară nouă mici baraje, se arată în comunicatul citat.
Controalele efectuate prin echipele inspecţiilor bazinale şi teritoriale a apelor au scos la iveală şi unele cazuri deosebite. De exemplu, unele acumulări sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate sau degradate. În alte cazuri lipsesc fondurile necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii ale construcţiilor hidrotehnice din cadrul obiectivelor verificate, dar şi pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă.
La nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Române" s-a propus un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2–3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate, prin autorizarea barajelor, şi să realizeze măsurile şi lucrările de punere în siguranţă a acestora, se mai afirmă în comunicatul citat.