Fabrica de bere din Galați se închide şi ar putea deveni afacere imobiliară

Pe 9 martie, bărbații celebrează, de regulă, cele 44 de pahare. Ca o ironie a sorții, în luna martie a acestui an, aceiași bărbați pot afla că fabrica de bere din Galați, Martens SA, este în pragul închiderii, la fix 44 de ani de când a fost înființată. Oficial, fabrica își oprește producția, dă afară toți oamenii care lucrează acolo și continuă doar pe partea de distribuție a berilor produse în Belgia. E un alt fel de a spune "închidere", cu mai multe cuvinte. Astfel, Martens Galați se transformă într-un soi de depozit mai mare, până când, destul de probabil, va fi vândută pe bucăți sau la pachet.

Conform Ziarului Financiar, Bockhold NV Belgia, fond care deține peste 97,75% din acțiunile producătorului de bere Martens Galați, vrea să cumpere restul de acțiuni deținute în cadrul companiei și a depus o ofertă publică de cumpărare. De asemenea, compania a anunțat anterior și că desființează locurile de muncă din departamentul de producție (75 la număr, în 2021), urmând să se axeze pe dezvoltarea activității de vânzare a produselor din bere.
Oferta de preluare, care vizează 301.526 de acțiuni, cu un preț de cumpărare de 1,63 lei/acțiune, se va derula în perioada 13-24 martie 2023 și va fi intermediată de SSIF Goldring SA. Bockhold NV Belgia ar putea deveni astfel acționar unic al Martens Galaţi, deși are deja procentul necesar pentru delistarea companiei, procent stabilit la 95%, mai precizează ZF.

Pierderi pe linie, în ultimii cinci ani

La ora actuală, rezultatele financiare ale fabricii de bere Martens din Galați nu arată bine absolut deloc. Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, ultimii cinci ani raportați s-au soldat cu pierderi semnificative. În 2017, au fost 10 milioane de lei, în 2018 - 8,8 milioane, în 2019 - 11,5 milioane, în 2020 - 5,3 milioane și în 2021 - 5,7 milioane de lei.
În anul 2021, numărul mediu al angajaților Martens a fost de 75, aproape jumătate din cei care erau în 2017. În vara anului trecut, erau chiar și mai puțini angajați, circa 40.

"Singura dată când am trântit ușa după mine"

De vină pentru rezultatele dezastruoase par a fi numirile neinspirate care s-au făcut la conducerea companiei, mai întâi un nou director care venea "de la cartofi prăjiți", apoi un altul, "infatuat, care a făcut numai tâmpenii". Plus lipsa investițiilor, plus lipsa banilor, care veneau din Belgia numai atunci când trebuia făcută plata salariilor.
Fondată în 1978, fabrica de bere din Galați a fost preluată în 1998 de Martens Brouwerij, care a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni, în ceea ce s-a vrut a fi o afacere de familie. Destinul Martens Galați a fost strâns legat, timp de aproape două decenii, de numele lui Vasile Joantă, primul director general al fabricii preluate de belgieni, un om de un profesionalism indiscutabil și de o eleganță aparte, cum rar se mai întâlnesc în ziua de azi. Vasile Joantă a fost director până în 2017 și, apoi, timp de un an, președinte al Consiliului de Administrație. "În 2018, când am plecat, a fost singura dată când am trântit ușa după mine", a spus Vasile Joantă, pentru "Viața liberă".
"Aduseseră un infatuat, un belgian, care habar n-avea despre ce este vorba într-o fabrică de bere și care a făcut numai tâmpenii. Mai aduseseră ca director general încă un belgian, care venea de la cartofi prăjiți. În primul an s-au pierdut o grămadă de bani, am făcut un raport, dar nu l-a băgat nimeni în seamă. Așa că m-am decis să plec, iar după mine au plecat o mulțime de oameni de valoare, care știau fabrica și ce este de făcut.
Oricum, în ultimii doi ani, în Galați se mai făcea doar bere la doză, tot ce era la sticlă, toate mărcile noastre, era adus din Belgia. Dar linia de doze era mică, doar 10.000 pe oră, un flecușteț.
Din vară, în fabrică au mai rămas doar vreo 40 de oameni. Berea la PET a căzut foarte tare, dar fabrica ar fi putut să intre pe segmentul craft, care încă este în creștere, numai că n-au vrut să aducă un berar bun. Acum spun că opresc producția la Galați și că vor distribui berile Martens (MaDonna, Lup, Driver etc.) produse în Belgia. Tot ce este la sticlă se fabrică acolo de doi-trei ani. Și salariile tot din Belgia erau plătite, în ultimii ani. La Galați au fost mulți oameni buni care știau ce au de făcut. Mie îmi pare rău că s-a dus o afacere care putea fi pusă pe picioare, dacă banii veneau la timp nu numai pentru salarii", ne-a spus fostul director general al Martens, Vasile Joantă.
Printre brandurile produse și comercializate de Martens, inclusiv în marile lanțuri de retail, se numără MaDonna, Postăvaru, Driver, Lup. În plus, Martens este unul dintre cei mai mari furnizori de marcă privată pentru retaileri, peste 50% din producția fabricii reprezentând branduri pentru rețelele internaționale de magazine, scrie și economica.net. Compania aproviziona, de exemplu, toate supermarketurile Aldi din Germania, atât în nord, cât și în sud. După ce acestea au picat, s-a trecut pe PET-uri, dar și acestea au căzut, a adăugat Vasile Joantă.

"Greu de crezut că fabrica va fi repusă pe picioare"

"Vasile Joantă era de-o viață la Martens, a schimbat multe, voia să investească, iar după plecarea lui, a început declinul. A scăzut producția, au scăzut vânzările, marketingul a fost necorespunzător, s-au înregistrat pierderi masive și s-a ajuns la colaps. Nu cred că mai cumpără cineva o fabrică de bere în starea asta, deoarece pe piața berii e o concurență fantastică. Pentru că și profiturile sunt fantastice, mai mari decât în multe alte domenii. Cineva poate că ar putea să o cumpere și să o repună pe picioare, dar nu cred că există o astfel de persoană în Galați. Martens nu mai face bere la Galați, rămâne cu distribuția berilor produse în Belgia, iar perspectiva este de vânzare, pentru că poate fi o afacere imobiliară.
E mare păcat, mai pierdem încă un simbol al economiei Galațiului. În zilele de glorie, acolo lucrau 400-500 de salariați. Aveam berea noastră, produsă la Galați, exportam în țările arabe, în Africa de Sud... Faptul că nu se mai produce bere la Galați e o pierdere pentru noi toți", ne-a spus și Marian Filimon, președintele Patronatului IMM-urilor, organizație la care Martens este (încă) membru.

O posibilă afacere imobiliară

Martens Galați se întinde pe o suprafață de 5,5 hectare, teren ce ar valora, conform surselor de pe piața imobiliară, circa 5-6 milioane de euro. Însă Martens mai are un activ semnificativ: un siloz de cereale de circa 11.000 de tone. În contextul războiului din Ucraina și al volumului de cereale care tranzitează România, un astfel de siloz ar fi aur curat pentru cel care l-ar deține. Silozul ar putea fi vândut separat, dar și la pachet cu celelalte active ale fabricii, în cazul în care patronii belgieni se decid să facă acest lucru.