ITM Galați, campanie pentru combaterea hărțuirii la locul de muncă. Ce trebuie să știi dacă ești victimă

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galați anunță că desfășoară, până la finalul acestui an, o campanie de informare care are ca obiective, pe lângă promovarea negocierilor colective, combaterea hărțuirii la locul de muncă și consolidarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați.

„Campania pune un accent deosebit pe prevenirea și combaterea  discriminării, a hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă, vizând atât angajatorii din sectorul privat, cât și cei din sectorul public. Obiectivul principal este creșterea gradului de conștientizare cu privire la drepturile și obligațiile care contribuie la construirea unui mediu profesional sigur, echitabil și respectuos”, se afirmă într-un comunicat remis de ITM Galați.
Conform documentului, hărțuirea NU înseamnă un incident izolat, ci un comportament nedorit, repetat, care afectează demnitatea, sănătatea sau parcursul profesional al unei persoane.

Cum recunoști hărțuirea

Hărțuirea poate lua mai multe forme. Ea poate fi fizică, prin atingeri nedorite, agresiune, intimidare, sau verbală, atunci când se adresează insulte, remarci jignitoare, comentarii cu conotație sexual.
De asemenea, hărțuirea poate fi non-verbală, prin gesturi, priviri insistente, materiale ofensatoare sau chiar psihologică, atunci când se exercită o  presiune constantă, discreditarea, excluderea.
Comunicatul ITM Galați dă exemple frecvente ale hărțuirii: glume sau comentarii repetate despre aspect, viață personală sau sex; mesaje insistente sau nepotrivite; invitații repetate, nedorite; amenințări directe sau indirecte legate de carieră; sugestii că promovarea depinde de favoruri.
Aceste comportamente sunt interzise prin lege.

Când nu este hărțuire

Nu este hărțuire atunci când  se au în vedere stabilirea atribuțiilor de serviciu; evaluarea performanței profesionale; solicitarea de rapoarte sau rezultate; aplicarea măsurilor disciplinare legale; organizarea activității și stabilirea responsabilităților.
„Diferența o face scopul și modul de manifestare: abuziv și repetat vs. legitim și profesional”, potrivit ITM Galați.

Obligația legală a angajatorilor

Angajatorii nu au doar un rol reactiv, ci o obligație legală activă de prevenire, afirmă documentul ITM, iar pentru ca drepturile să nu rămână doar teorie, legislația stabilește mecanisme concrete de prevenire, raportare și soluționare.
Conform metodologiei aprobate prin H.G. nr. 970/2023, fiecare angajator trebuie să implementeze un ghid intern clar, bazat pe un model național, care stabilește reguli, responsabilități și pași concreți.
Conducerea are un rol activ, nu formal. Aceasta trebuie să asigure informarea tuturor angajaților, să creeze mecanisme reale de raportare, să investigheze toate sesizările, să protejeze victimele și să sancționeze comportamentele dovedite.
„Lipsa acțiunii NU este neutră – este o încălcare a obligațiilor legale”, potrivit documentului.

Existența structurilor dedicate antihărțuire, obligatorie

ITM Galați afirmă că fiecare organizație trebuie să desemneze o persoană responsabilă sau o comisie de analiză a cazurilor de hărțuire. Aceasta primește sesizările, oferă sprijin și consiliere, investighează cazurile, propune măsuri și sancțiuni.
Importante sunt următoarele aspecte: activitatea este confidențială, persoanele implicate sunt protejate, iar comisia trebuie să fie imparțială.

Cum se face o sesizare

Pe scurt, există două opțiuni pentru a face o sesizare.
Prima este reprezentată de procedura informală: semnalezi direct comportamentul, discuți cu superiorul sau alt responsabil, încerci rezolvarea amiabilă.
Aceasta nu îți limitează dreptul de a alege a doua opțiune – procedura formală: depui sesizarea (scris sau verbal), se întocmește un raport de caz (max. 7 zile), are loc ancheta, se stabilește soluția (max. 45 zile).
Persoana care face sesizarea poate fi asistată de un reprezentant sindical, un consilier juridic sau un psiholog. Are dreptul să fie informată și protejată pe toată parcursul procedurii.
Pe durata investigației, sunt audiate toate părțile, sunt analizate probele, se păstrează confidențialitatea, se documentează fiecare etapă.
„Scopul nu este doar sancționarea, ci și restabilirea unui mediu de lucru sănătos. Prevenirea hărțuirii este o responsabilitate instituțională, nu o opțiune. Protecția împotriva hărțuirii trebuie să existe în toate mediile profesionale și educaționale”, potrivit documentului..
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați oferă sprijin metodologic, coordonează implementarea la nivel național, analizează rapoartele și publică evaluări anuale. Inspecția Muncii verifică respectarea legislației și poate sancționa nerespectarea obligațiilor.
„Respectul la locul de muncă este un drept. Nu un privilegiu. Toți angajații au dreptul la un mediu de muncă sigur, echitabil și lipsit de orice formă de abuz conform Hotărârii Guvernului nr. 970/2023”, a declarat Bogdan-Marius Trandafir, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galați.