IMM-urile refuză să devină prizonierii avocaților

Cea mai mare asociație patronală din țară, IMM România, solicită ferm respingerea propunerii legislative B563/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul Civil prin care sunt introduse obligații de conformare pentru antreprenori și noi costuri de funcționare în favoarea avocaților. Poziția IMM România este susținută și de alți actori ai mediului de afaceri.

„Practic, prin acest proiect se propune ca toți antreprenorii să utilizeze obligatoriu serviciile oferite de niște privați- avocați, contra cost, pentru încheierea oricărui contract sub semnătură privată, inclusiv contracte individuale de muncă, contracte colective de muncă, orice alt tip de contract civil sau comercial. Această modificare poate transforma o formalitate contractuală uzuală într-o obligație suplimentară pentru întreprinderi.
Pentru IMM-uri, care încheie frecvent contracte cu furnizori, clienți, prestatori de servicii, parteneri comerciali și angajați, orice obligație nouă trebuie evaluată prin prisma costurilor directe, a timpului necesar pentru încheierea contractelor și a efectelor asupra activității curente”, se arată într-un comunicat remis de IMM România.

O inițiativă care ne întoarce cu 30 de ani în urmă

Conform asociației, inițiativa este în totală contradicție cu politicile europene pentru mediul de afaceri, încălcând principiile reducerii sarcinilor de conformare și raportare pentru antreprenori, afectând competitivitatea întreprinderilor, generând costuri pentru funcționare și întârzieri nejustificate în activitatea comercială.
„În condițiile în care la nivel european se discută despre EU Inc., cadru juridic pan-european pentru start-up-uri și companii, care permite înființarea unei companii integral online în maximum 48 de ore, la un cost de sub 100 de euro, procesul fiind complet digital fără alte formalități,  dispozițiile care introduc obligativitatea redactării și depunerii actelor privind înființarea, modificarea și încetarea companiilor (persoane juridice) de avocat, alături de măsurile împotriva serviciilor online, într-o epocă a AI și a digitalizării, arată o inițiativă depășită de realitățile anului 2026 și o întoarce cu 30 de ani în urmă”.
IMM România solicită Parlamentului respingerea inițiativei, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al unor profesii private, și consultarea efectivă a organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri înainte de promovarea unor inițiative legislative care au impact asupra antreprenorilor.

CECCAR: „Tentativă de instituire a unui monopol profesional”

La rândul său, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) dezaprobă ferm această „tentativă de instituire a unui monopol profesional prin modificarea Legii avocaturii și a Codului civil”, afirmând că dezvoltarea unei profesii nu se poate realiza prin limitarea competențelor celorlalte profesii și prin restrângerea libertății economice.
„Considerăm inacceptabil ca, sub pretextul consolidării unei profesii și al protejării beneficiarilor serviciilor sale, să fie promovate modificări legislative care pot transforma activități exercitate legal de profesioniști din domenii diferite în activități rezervate unei singure profesii.
Profesia de avocat are un rol fundamental în societate. Acest rol nu îi conferă însă o poziție de superioritate față de celelalte profesii și nici exclusivitatea interpretării și aplicării normelor de drept.
Experții contabili, contabilii autorizați, consultanții fiscali, auditorii financiari, practicienii în insolvență, evaluatorii autorizați și numeroși alți profesioniști își desfășoară activitatea în baza unor competențe recunoscute prin lege. Ei aplică permanent norme juridice specifice domeniilor lor, formulează opinii profesionale, oferă recomandări și contribuie la fundamentarea deciziilor economice.
A pretinde că furnizarea unei opinii sau a unui sfat individualizat, fundamentat pe aplicarea normelor de drept, ar trebui să constituie, prin natura sa, o activitate rezervată avocatului înseamnă a desconsidera competențele conferite prin lege celorlalte profesii și rolul acestora în funcționarea economiei.
Dreptul nu este proprietatea unei profesii. Aplicarea legii nu este monopolul avocatului”, se afirmă într-un comunicat remis de CECCAR.
Asociația menționează și ea că inițiativa legislativă este anacronică, în contextul profundei transformări tehnologice pe care o traversăm.
„Într-o economie în care inteligența artificială extinde accesul la cunoaștere și capacitatea de analiză, este anacronic să rezervi exclusiv avocaților activități care în prezent pot fi exercitate și de alți profesioniști. O asemenea abordare creează premisele unei dependențe artificiale de o singură profesie, în contradicție cu evoluția tehnologică, libertatea de alegere a beneficiarilor și nevoia de servicii tot mai competitive”, afirmă CECCAR.
Asociația mai semnalează că, din perspectivă economică, inițiativa ridică probleme serioase de concurență și proporționalitate. „Rezervarea nejustificată a unor activități în favoarea unei singure profesii poate restrânge concurența, limita libertatea de alegere a beneficiarilor și genera costuri suplimentare pentru întreprinderi”.

„O nouă factură pentru antreprenori”

Asociația Romanian Business Leaders critică și ea proiectul care ar impune un avocat pentru actele firmelor  și contractele comerciale.
RBL cere Senatului să respingă proiectul B563/2026 în forma actuală, afirmând că anual, costul suplimentar estimat pentru firme depășește 100 de milioane de euro.
„România riscă să adauge o nouă factură pentru antreprenori”, a transmis RBL pe Facebook.