Cum păstrăm siguranţa în mediul şcolar?

Cum reuşim să-i facem pe elevi să se simtă în siguranţă în mediul şcolar? Aceasta este întrebarea la care s-a dorit să se răspundă în cadrul proiectului Erasmus+ “Siguranţa online şi offline în şcoala viitorului”, desfăşurat la Barcelona. Şcoala Gimnazială “Constantin Gheorghe Marinescu” a fost reprezentată în proiect de Iulia Coreschi, Ana-Viorica Huţanu şi Mădălina Vasile. Cele trei cadre didactice au dorit să afle ce presupune educația nonformală și metodele, acțiunile, căile prin  care să le creeze elevilor un spațiu în care să se simtă în siguranță. Mai mult, profesorii gălățeni, alături de cei din Italia și Polonia, au încercat să găsească soluții pentru încurajarea elevilor, astfel încât aceștia să își poată exprima, cu ajutorul profesorilor, trăirile.    
Elevilor trebuie să li se ofere în şcoală modalităţi prin care să-şi exprime emoţiile şi sentimentele. Cu ce ajută acest lucru? Răspunsurile pot fi multiple: pentru a îmbunătăţi atenţia, pentru a se calma, pentru un control mai bun al emoţiilor, gândurilor şi gesturilor, pentru a creşte adaptabilitatea, pentru a creşte nivelul de empatie, pentru a obţine rezultate şcolare mai bune, pentru a reduce anxietatea de dinaintea unor teste, pentru a îmbunătăţi reziliența.
Bullying-ul şi cyberbullying-ul, fenomene prezente în viaţa cotidiană din ce în ce mai mult, au reprezentat punctul forte al acestui curs. Bullying-ul este o problemă în şcolile româneşti şi nu numai, însă acest fenomen, chiar dacă nu va dispărea, poate fi atenuat prin multiple acţiuni de conştientizare a efectelor sale, în rândul elevilor, cât şi al părinţilor. 
În cadrul proiectului cadrele didactice au avut ocazia să exploreze și potenţialul turistic al Barcelonei: inconfundabila Sagrada Familia, Casa Batllo, Casa Mila, Casa Vicens, Parc Guell, capodopere ale lui Antoni Gaudi. Vibranta capitală a Cataloniei s-a înrădăcinat în sufletul întregii lumi odată cu spectaculoasa organizare a Jocurilor Olimpice din 1992. Cu mult timp înainte, în anii cenuşii ai dictaturii lui Franco (1939-1975), oraşul se lupta să-şi menţină cultura şi viaţa politică proprie, în ciuda represaliilor autorităţilor centrale.