Minunea din Portul Galați și legătura cu Muntele Athos. Icoana Maicii Domnului „Prodromița”, cinstită de gălăţeni

Sfânta Icoană a Maicii Domnului „Prodromița” de la Muntele Athos este cinstită de credincioşii din municipiul Galaţi. Evenimentul marchează, totodată, și cel de-al doilea hram al Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, aflăm dintr-un comunicat de presă transmis de preotul Rareş Bucur.

Replica fidelă a Icoanei „Prodromița” - păstrată în patrimoniul sacru al Reședinței arhiepiscopale - a fost purtată, sâmbătă, în procesiune pe aleea principală a Bisericii „Sfinții Împărați” și așezată ulterior în lăcașul de cult pentru închinarea credincioșilor.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a săvârșit Acatistul Icoanei Maicii Domnului „Prodromița” și a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură, explicând semnificația profundă, spirituală și istorică a prezenței Icoanei „Prodromița” în comunitatea din Galați.

Ierarhul locului a făcut o paralelă între frumusețea picturii bisericești, motivele tradiționale românești (nuanțele iei de pe veșminte) și ocrotirea pe care Maica Domnului a oferit-o de-a lungul istoriei voievozilor și poporului român, subliniind că România își merită pe deplin renumele de „Grădina Maicii Domnului”.

Istoria „Prodromiţei”

După ce a fost zugrăvită miraculos la Iași, icoana originală a fost dusă, în anul 1863, către Sfântul Munte Athos. În drumul său, a poposit o zi și o noapte în Portul Galați, la Biserica „Sfinții Împărați”. Lăcașul de cult fiind nou și fără alte icoane la acea vreme, „Prodromița” a fost prima icoană a Maicii Domnului la care localnicii s-au putut închina în acea biserică.

Aici s-a petrecut minunea consemnată în condacul și icosul 6 din Acatist: un zugrav necredincios a încercat să oprească poporul de la cinstirea icoanei, moment în care chipul Maicii Domnului s-a întunecat și l-a privit cu asprime, determinându-l pe acesta să se pocăiască.

„Eparhia Dunării de Jos păstrează o legătură strânsă cu acest odor și prin copia fidelă realizată la Muntele Athos de către elevul cadet Neagu Costache (de la Comisiunea Europeană a Dunării din Sulina), dăruită Episcopiei de Galați în anul 1898”, spune părintele Rareş Bucur.