Sâmbăta morţilor - Moşii de iarnă

Astăzi este Sâmbăta moşilor de iarnă, una dintre sărbătorile foarte vechi din „Biserica părinţilor părinţilor noştri”. S-a încetăţenit ca ea să fie sâmbăta dinaintea duminicii Înfricoşătoarei judecăţi, când se lasă sec de carne. 

Potrivit tradiţiei, creştinii practicanţii dar şi cei mai puţin practicanţi îşi fac timp să meargă la biserică să-şi cinstească morţii şi să dea de pomană în amintirea „celor din veac adormiţi”. „În bisericile noastre, în această zi, creştinele vin la slujbă şi împreună, preot şi credincioşi, ne rugăm pentru cei plecaţi în lumea de apoi, pentru ca toţi să primească mila lui Dumnezeu şi iertarea păcatelor, pentru ca, la Judecata de apoi, Dumnezeu să-i aşeze în ceata celor drepţi”, ne-a spus părintele Mihai Gherghe, paroh al Bisericii „Mavromol” din Galaţi. 

Exerciţiu de păstrare şi continuare a tradiţiei
Sâmbăta Moşilor de iarnă este un exerciţiu de păstrare şi de continuare a frumoasei noastre tradiţii care reflectă credinţa creştinului român în cultul morţilor şi în viaţa de apoi.  Sensul acestei sărbători este acela ca atât cât suntem pe pământ, noi, creştinii, să facem gesturi fireşti prin a da o cană de apă unui bolnav, a duce o felie de pâine unui flămând, a îmbrăca un nevoiaş sau, şi mai simplu, să spunem o vorbă bună unui semen, atunci când este dezorientat...

Pentru sâmbăta Moşilor de iarnă, mamele şi bunicile noastre se pregătesc dând de pomană bucate tradiţionale; în unele părţi (Măstăcani, de exemplu), bunicile noastre dădeau de pomană gogoşi, lapte cu orez şi fructe din grădina proprie - mere, pere, gutui, nuci... În alte părţi, creştinele pregătesc pilaf cu prune uscate. De asemenea,  în vechime, vasele în care erau puse alimentele erau şi ele în spiritul tradiţiei acestui pământ - vase din lut sau ceramică.