Peste 1.500 de profesori cer clemență față de școala românească

Caniculă, două coduri de călduri extreme, ploi și zăpadă. Așa arată traseul parcurs de cadrele didactice din țară, care, nemulțumite de situația din învățământul românesc, au protestat la București începând din vara anului 2025. Dacă atunci s-au arătat nemulțumiți de măsurile ce urmau să afecteze actualul an școlar, acum profesorii au ieșit din nou în stradă, în  fața Guvernului, pentru a semnala starea de incertitudine a catedrelor și soarta vitregă a elevilor.

În momentul de faţă, situația este pe cât de disperată, pe atât de incertă, având în vedere că, din decembrie, învățământul românesc nu mai are nici măcar șef, premierul Ilie Bolojan ocupând acum și funcția interimară de ministru al Educaţiei. Din discuțiile purtate cu liderii de sindicat, atât din țară, cât și din Galați, se pare că nu există nimeni suficient de curajos care să fie dispus să preia funcția de ministru în actualele condiții.

Profesori purtați pe drumuri, elevi fără continuitate

Cam așa arată radiografia anului școlar care va începe în toamna anului 2026, după ce la nivelul întregii țări au fost reduse din planul de școlarizare zeci de clase. Altfel spus, inspectoratele şcolare au refuzat, pentru unele unități de învățământ, să aprobe numărul de clase solicitat de directori. În acest fel, numărul de ore al profesorilor s-a redus, după ce acestea au mai fost reduse o dată, prin comasarea școlilor și claselor și măririi numărul de ore al unei catedre. Toate aceste bâlbâieli legislative nu fac decât să pericliteze soarta elevilor, care vor avea mai mulți profesori la o disciplină pe parcursul unui ciclu de învățare, lucru justificat de faptul că un dascăl va trebui să predea în mai multe școli pentru a-şi acoperi cele 20 de ore necesare.

„Va fi greu să asigurăm norma didactică a unui profesor într-o singură unitate, ceea ce va duce la plimbarea cadrului didactic la mai multe școli și deci la bulversarea elevilor, care vor avea în fiecare an alt profesor la aceeași disciplină. Situația este îngrijorătoare la română, matematică, limba a doua străină, fizică, chimie, educație fizică, chiar și la TIC, la unele profiluri. În aceste condiții, nu ne mai putem aștepta nici măcar la rezultate satisfăcătoare la examenele naționale”, și-a exprimat îngrijorarea un director de la o școală din Galați.

Pichetare şi semnături pentru grevă

Pe fondul acestor nemulțumiri, cadrele didactice au demarat o serie de acțiuni de protest, fiind dispuse să ajungă din nou la grevă generală, dacă situația din învățământul românesc nu se va rezolva.

Miercuri, 4 februarie, peste 1.500 de cadre didactice din țară și-au dat întâlnire la București, în fața Guvernului României, pentru a atrage din nou atenția asupra problemelor grave din educație.

„Este primul pas prin care ne exprimăm nemulțumirea fața de prevederile Legii 141. Am trimis chestionare în școli pentru a strânge semnături pentru declanșarea unei greve în perioada simulărilor naționale ale examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat”, ne-a transmis direct de la București, din fața Guvernului, profesoara Nicoleta Ivan, președinta Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP) Galați.