Problemele de la Damen Galați, similare celor din industria navală europeană

Conform unui raport prezentat la ediția cu numărul 101 a întâlnirilor Asociației Naționale a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV), problemele cu care șantierele navale din România s-au confruntat în 2025 vor continua și în acest an. Cota de piață a Europei a scăzut, situație resimțită puternic și de Damen Galați, care trimite până la 600 de salariați în șomaj tehnic, în funcție de comenzile existente, pe parcursul anului 2026. Diminuarea numărului de comenzi pentru șantierele europene nu se va opri aici, ne-a spus directorul general al ANCONAV, gălățeanul Gelu Stan, cu care am stat de vorbă despre acest subiect.

Conform raportului citat, anul 2025 nu a avut un portofoliu de comenzi pentru construcțiile navale europene suficient de mare încât să asigure încărcarea celor circa 300 de șantiere existente pe continent. Cota de piață a Europei a scăzut la 7%, aproape egală cu cea a Japoniei, în timp ce China, cu 62%, și Coreea de Sud, cu 20%, domină net piața mondială. În anul 1980, considerat "anul de aur", cota de piață a Europei la nivel mondial în construcții navale a fost de 48%. În ultimele patru decenii, însă, ea s-a prăbușit dramatic.

„Datele prezentate de celebra casă de consultanță în domeniu Clarksons Research arată că această diminuare de comenzi va continua și în anul 2026 pentru șantierele europene. În particular pentru România, cu excepția șantierelor situate pe Dunărea de Sus (Giurgiu, Drobeta Turnu-Severin și Orșova), care sunt specializate pe construcția de nave destinate navigației interioare, restul de șantiere se confruntă cu o scădere a numărului de comenzi”, spune Gelu Stan.

Motivele care trag la fund industria europeană

Conform directorului general al ANCONAV, cele mai importante cauze ale scăderii numărului de comenzi sunt date, în principal, de prețuri, situație dureros de similară cu cea din industria siderurgică, care a afectat inclusiv combinatul Liberty Galați. În primul rând, scăderea competitivității șantierelor navale este dată de „prețul exagerat” al energiei electrice și al gazului metan.

În plus, introducerea Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) face ca șantierele navale să importe tabla din oțel și aluminiu la prețuri foarte mari. „Practic, introducerea unor tarife mai mari pentru oțel și noile reglementări CBAM reprezintă o lovitură foarte puternică pentru competitivitatea industriei construcțiilor navale din Romania și din Europa. Creșterea tarifelor pentru oțel va majora, de asemenea, costurile investițiilor în energia eoliană offshore. Prețurile materialelor necesare pentru producerea turbinelor eoliene, a turnurilor și a fundațiilor vor crește și ele, ceea ce va determina și majorarea prețului energiei electrice în viitor”, spune Gelu Stan.

Dar mai sunt și alte motive care duc la scăderea numărului de comenzi pentru șantierele navale din Europa. Unul din acestea este lipsa forței de muncă calificate, dublată de scăderea productivității muncii, prin utilizarea muncitorilor străini din țări non-UE, politică al cărei cost a crescut substanțial, la care se adaugă probleme legate de diferențele culturale și de limbă. Se adaugă aici reducerea investițiilor mari în mașini și echipamente moderne, precum și lipsa digitalizării și robotizării.

Alte două cauze ale scăderii comenzilor, asupra cărora România nu are nicio putere, sunt mărirea taxelor de trecere de către turci la intrarea în strâmtorile Bosfor și Dardanele, care face ca multe nave să nu mai vină la reparații în șantierele românești, și globalizarea extinsă, al cărei efect este că toate navele simple (remorchere, nave cargo, portcontainere etc.) sunt construite la costuri tot mai mici în China și Vietnam.

Ultimul, dar nu cel din urmă motiv, este dat de creșterea semnificativă a salariilor în România, cumulată cu scăderea productivității și eficienței economice, mai spune directorul general al ANCONAV.

Salariile sub media UE nu ne fac mai competitivi

Conform ultimelor previziuni ale Comisiei Europene, Polonia se preconizează că va fi una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în 2026. Cu o creștere estimată a PIB-ului de 3,5%, se așteaptă ca Polonia să depășească media UE de 1,4% și să se situeze mult înaintea economiilor mai mari, precum Germania și Franța. Polonia este o țară văzută din ce în ce mai mult ca o destinație-cheie pentru investiții, talente și inovare.

„Deși Romania are estimată o creștere a PIB-ului de 1,1%, totuși salariul mediu cu normă întreagă în 2024 ne situa imediat după Polonia, cu 21.108 euro/an, față de 21.246 euro/an. Cu toate acestea, suntem mult sub media europeană de 39.808 euro/an. Din păcate, chiar și în această situație, România rămâne în continuare necompetitivă din cauza productivității reduse, a erorilor de planning pe lanțul critic, dar și a managementului defectuos în unele cazuri”, spune Gelu Stan.

Potrivit acestuia, „la Damen Shipyards Galați, specializarea pe sectorul naval militar și iahturi (o nișă foarte mică și riscantă), unde se exclude realizarea de nave pe stoc pentru atenuarea gen buffer a unor momente mai dificile în atragerea de comenzi, dar și un planning ezitant la nivel macro, au condus la actuala situație. La alte șantiere, reducerea de comenzi a dus la micșorarea numărului de subcontractori, metodă mai puțin dureroasă, dar cu efecte negative asupra populației din zonă”, încheie directorul general al ANCONAV.