Sporuri şi indemnizaţii tăiate, dar salarii de bază mai mari

Ministerul Muncii a publicat luni, 25 mai, în dezbatere publică, proiectul noii legi a salarizării unitare. Proiectul elimină 87 de sporuri din cele 151 existente, introduce o nouă formulă de salarizare, bazată pe o valoare de referință de 4.100 lei și pe un sistem de 12 grade salariale, cu coeficienți între 1 și 8. Potrivit proiectului, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public va fi de 1 la 8.

Conform ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Conform acestuia, sporurile vor fi limitate la 20% pe fiecare ordonator principal de credite. De asemenea, se va introduce un sistem de bonusuri pentru performanță, de 10-20% din salariul de bază, pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții.

Dragoș Pîslaru a subliniat că actuala lege a salarizării bugetare nu va putea fi modificată timp de cinci ani, în condițiile în care vechea lege-cadru (153/2017) a fost modificată sau completată prin 43 de acte normative, de la adoptare și până în octombrie 2022.

Sporuri şi indemnizaţii care dispar

Proiectul elimină mai multe beneficii salariale existente în actuala lege, printre care indemnizația de hrană. Va dispărea și indemnizația pentru titlul de doctor, aceasta din urmă urmând să fie inclusă în coeficienții de salarizare pentru anumite domenii. Este eliminat și sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent poate ajunge la 300 de lei brut.

În schimb, proiectul menține anumite sporuri considerate esențiale. Printre acestea sunt: 10% pentru activitatea de control financiar preventiv; 40% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene; 40% pentru gestionarea fondurilor externe. Sporul pentru persoanele cu handicap va fi de 15% din valoarea de referință.

Majorări neuniforme în educație

Odată cu proiectul noii legi, Ministerul Muncii a publicat și simulările complete privind salariile brute estimate pentru anul 2027 în principalele categorii profesionale din sectorul public, scrie Digi.24.

În învățământul superior, un profesor universitar cu peste 25 ani vechime va avea în 2027 un salariu mediu brut de 22.051 lei, față de 21.309 lei în 2026. Pentru lectorii universitari și șefii de lucrări cu peste 25 ani vechime, salariul mediu brut ajunge la 11.589 lei, față de 11.349 lei în prezent.

Proiectul menține posibilitatea salarizării prin plata cu ora sau cumul. Pentru învățământul universitar, coeficienții de salarizare pornesc de la 1,84 pentru un asistent universitar debutant și ajung la 4,00 pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime.

În învățământul preuniversitar, profesorii cu gradul I și peste 25 ani vechime vor avea un salariu mediu brut de 12.166 lei, față de 12.021 lei în 2026. În preuniversitar, pentru profesorii cu studii superioare de lungă durată, coeficienții variază în funcție de gradul didactic și vechime. Un profesor debutant are coeficient 1,84, iar un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime ajunge la 2,35.

Vor fi sporuri de 15% pentru profesorii din localități izolate, precum și de până la 15% pentru învățământul social și practica pedagogică. Pentru cadrele didactice care predau la mai multe clase, vor fi sporuri de până la 5% din salariul de bază (pentru două clase), până la 7% (trei clase), până la 10% (patru clase) și până la 15% (cinci clase).

Creșteri moderate pentru medici și asistenți

Un medic primar va avea în 2027 un salariu mediu brut de 22.016 lei, comparativ cu 21.437 lei în 2026. Un biolog principal sau expert în fizică medicală va avea un salariu mediu brut de 11.954 lei, față de 11.706 lei în prezent. Asistenții medicali principali seniori vor ajunge la un salariu mediu brut de 11.788 lei, față de 11.270 lei.

Una dintre cele mai mari majorări din întregul sistem apare la asistenții sociali. Pentru un asistent social principal senior, salariul mediu brut urcă la 10.033 lei, de la 8.244 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 22%.

Simulările arată scăderi la judecători și grefieri

Una dintre cele mai discutate modificări privește sistemul judiciar. Pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, simularea indică un salariu mediu brut de 19.268 lei în 2027, față de 22.907 lei în 2026. Salariul maxim scade la 20.793 lei, comparativ cu 26.554 lei. Salariul minim coboară la 16.826 lei, de la 22.143 lei.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat însă că salariile efectiv plătite nu vor fi diminuate. „Menținem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%”, a declarat ministrul. Acesta a explicat că diferențele vor fi compensate individual până când evoluția grilelor salariale va absorbi aceste decalaje.

Și grefierii seniori apar cu diminuări în simulări. Un grefier grad I, cu 15–20 ani vechime, va avea un salariu mediu brut de 10.976 lei, comparativ cu 13.388 lei în 2026. Salariul minim coboară la 9.030 lei, de la 12.493 lei. Proiectul introduce însă o indemnizație tranzitorie acordată până la 31 decembrie 2031 pentru categoriile unde noua grilă este sub nivelul actual.

Primăriile nu-și mai stabilesc singure salariile

Noua lege readuce primăriile și consiliile județene în sistemul național unitar de salarizare, după aproape un deceniu în care administrațiile locale și-au stabilit singure salariile. Salariile vor fi raportate la coeficienți de salarizare stabiliți la nivel național, iar diferențele între localități vor fi determinate în principal de mărimea unității administrativ-teritoriale.

Localitățile sunt împărțite în patru categorii distincte, în funcție de numărul de locuitori: peste 200.000 de locuitori, între 50.001 și 200.000 de locuitori, între 10.001 și 50.000 de locuitori, mai puțin de 10.000 de locuitori. Dimensiunea localității devine astfel principalul criteriu de diferențiere salarială.

Simulările pe funcția-etalon de consilier grad superior cu studii superioare arată că efectele reformei nu sunt uniforme. Deși salariile de bază cresc aproape peste tot, veniturile brute totale scad în multe cazuri, ca urmare a plafonării sporurilor și primelor care au contribuit în ultimii ani la majorarea veniturilor din administrația locală, scrie sursa citată.

Cresc salariile debutanților

Prin noua lege, se pune accent pe salariile de intrare în sistem. Cea mai mare creștere apare la grefierii debutanți, unde salariul brut aproape se dublează (8.405 lei, comparativ cu 4.148 lei în prezent). Actorii debutanți vor ajunge la 7.298 lei, față de 4.562 lei.

Alte exemple: profesor universitar debutant - 7.544 lei (față de 6.446 lei); asistent medical debutant - 7.011 lei (față de 5.530 lei); infirmier debutant - 5.453 lei (față de 4.485 lei); asistent social debutant - 6.642 lei (față de 4.740 lei); bibliotecar debutant - 6.314 lei (față de 4.562 lei); muzeograf debutant - 7.011 lei (față de 4.562 lei).

Președintele României, cel mai mare salariu din sistem

Președintele României va avea cel mai mare salariu brut din sistem: 32.800 lei. Urmează: prim-ministrul - 30.750 lei; miniștrii - 26.650 lei; deputații și senatorii - 24.600 lei; șeful Armatei - 20.500 lei.

Proiectul este deja contestat de multe categorii profesionale. Consiliul Superior al Magistraturiisusține că venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii „se va situa la un nivel absolut de neacceptat” și că magistrații vor pierde din venituri dacă promovează la o instanță sau un parchet superior. De asemenea, Sindicatul Național al Polițiștilor susţine că „Nu vom accepta ca inechitățile istorice să fie îngropate sub pretextul unei noi reforme legislative”.
Legea urmează să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027 și trebuie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare, pentru respectarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Rezilență (PNRR). În paralel, liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat ca impactul bugetar total să nu depășească 8 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor salariale din 2026.