Constructorii gălățeni nu mai vor ca statul să-i trateze ca finanțatori. „Suntem într-un moment critic”

PNRR-ul s-a încheiat cu bani aduși „de acasă” de constructori, iar un alt program important pentru acest sector, „Anghel Saligny”, s-a oprit de pe o zi pe alta, brusc, fără niciun fel de notificare sau avertisment. Joi, Ministerul Dezvoltării a anunțat că de vineri nu se mai primesc facturi la decontare, pentru că bugetul pe anul 2026 a fost epuizat.
Să oprești un șantier pentru că statul nu mai are bani să finanțeze lucrările contractate nu este deloc simplu. Ba chiar, de multe ori, să bagi un șantier în conservare costă mai mult decât să continui lucrările. În plus, până la semnarea procesului-verbal de recepție a lucrărilor, riscurile privind un drum nou, de exemplu (accidente, fenomene meteo nefavorabile etc.), rămân tot în sarcina constructorului.

Doar jumătate din lucrările executate prin PNRR, achitate

Viitorul construcțiilor după PNRR – a fost subiectul conferinței de presă organizate, luni, la Complexul Muzeal de Științele Naturii, de Patronatul Societăților din Construcții Filiala Galați. Au participat reprezentanți ai PSC și, totodată, ai unora dintre cele mai importante firme de construcții din Galați: Rovis Lider, Citadina 98, Servland și Lemacons.
Conferința de presă s-a desfășurat chiar de Ziua Constructorilor, sărbătorită pe 14 septembrie.
Conform unui bilanț prezentat în cadrul conferinței, din cele aproximativ 9,45 de miliarde de euro aferente proiectelor PNRR din sectorul construcțiilor, lucrările certificate tehnic și efectiv executate se ridică la circa 6 miliarde de euro, adică 64% din valoarea contractată.
Sumele efectiv încasate pentru aceste lucrări erau, la data de 1 septembrie 2026, de aproximativ 3 miliarde de euro, adică jumătate.

„Statul ne tratează ca pe finanțatori, nu prestatori”

Diferența de 3 miliarde neîncasate trebuie să fie suportată de firmele de construcții, materializându-se în întârzieri la plată, presiune asupra fluxurilor de numerar, costuri suplimentare de finanțare. Practic, cele 3 miliarde neîncasate se traduc în facturi blocate, subcontractori și furnizori neplătiți, materiale și echipamente cumpărate cu avans chiar și de 50% și care nu mai pot fi returnate sau mutate pe alte șantiere.
„Statul ne tratează ca pe niște finanțatori și investitori, și nu ca pe ceea ce suntem de fapt, prestatori”, spun constructorii. Conform acestora, „băncile sunt din ce în ce mai reticente față de firmele de construcții”, iar constructorii „nu rezistă fără cash flow”. „Suntem într-un moment critic”.

Lipsa predictibilității, principala problemă

Principala problemă a sectorului construcțiilor o reprezintă predictibilitatea, mai exact lipsa ei. „Nu poți să oprești de pe o zi pe alta un program de investiții, cum este «Anghel Saligny», fără să anunți din timp. Au mai fost oprite programe și înainte, dar de fiecare dată s-a dat un termen de pregătire de una-două luni. Acum, ministerul ne-a anunțat joi că programul se oprește vineri. Nu s-a spus dacă se oprește pentru trei luni sau pentru totdeauna”. „Îmi doresc ca administrația centrală să înțeleagă importanța sectorului nostru și să învățăm din aceste greșeli în viitorul exercițiu financiar”.

O altă mare problemă – birocrația

În teorie, „beneficiarul predă amplasamentul liber de sarcini. Niciodată nu se întâmplă așa”, s-a afirmat în conferință.
De multe ori, terenurile care ar trebui predate constructorilor libere de sarcini duc la probleme mari legate de exproprieri sau avize. Rezultatul: lucrări întârziate și costuri mărite.
„Dacă birocrația ar fi măcar cu 20% mai mică, multe dintre proiecte ar fi deja finalizate”.
„De aceea susținem accelerarea recepțiilor, aplicarea corectă a recepțiilor parțiale prevăzute de Legea 141/2026, reducerea timpilor de decontare și o pregătire, reală, din timp, a exercițiului financiar 2028-2034”.

Ce a făcut Galațiul prin PNRR

Investițiile PNRR sunt distribuite neuniform la nivelul țării. Cea mai mare valoare a proiectelor este concentrată de București, cu peste 2,1 miliarde de euro, urmat de județele Cluj, Iași, Timiș, Constanța și Mureș.
Ca valoare totală a proiectelor PNRR, Galațiul ocupă locul 10, cu 324 de milioane de euro, reprezentând 1,54% din totalul național.
În schimb, suntem pe locul doi în țară atât la progresul tehnic (70,3%, după Maramureș cu 70,8%), cât și la progresul financiar (42,5%, după Suceava cu 48%).