Albumul de artă „Gheorghe Nour și Maria (Lia) Nour”. Har şi pasiune comună

„Soții Gheorghe și Maria (Lia) Nor, ambii cu profesii din afara domeniului artistic, s-au întâlnit în pasiunea și dragostea lor comună pentru artă. Fiecare s-a îndreptat într-o direcție diferită de a celuilalt, după cum l-a îndemnat harul: el, spre sculptură, ea, spre arta textilă. S-au încurajat și s-au susținut reciproc, au muncit cu osârdie, au învins poticnelile, au evoluat, și-au deschis expoziții personale împreună, au participat la manifestări de profil cu caracter local, național și internațional. Acum, iată-i conviețuind tot împreună în paginile acestui album de artă, fiecare cu o parte din roadele trudei lui, aducătoare de bucurii estetice și de mari satisfacții sufletești”.
Rândurile de mai jos aparțin istoricului și criticului de artă Corneliu Stoica și ele sunt imprimate pe coperta a IV-a a albumului de artă pe care acesta l-a consacrat celor doi plasticieni, apărut recent sub egida prestigioasei edituri „Axis Libri” a Bibliotecii „V. A. Urechia” Galați.

Ce cuprinde volumul

Albumul (format 20 x 22 cm, 164 pagini, hârtie cretată, coperte cu două manșete (aripioare) din carton dublu cretat de 350 gr./m.p.), cuprinde Studii monografice („Gheorghe Nour - Pasiune, răbdare și dăruire”;  „Maria (Lia) Nour - Între activitatea didactică și arta textilă”), în care autorul oferă cititorilor informații prețioase de ordin biografic și analizează opera acestora, „Antologie critică” (aprecieri din presă și albume de artă datorate criticilor de artă Valentin Ciucă, Virginia Barbu – coautoare a „Dicționarului sculptorilor din România”, Editura Academiei Române, București, 2012, Andreea Foanene și jurnalistei Angela Ribinciuc), „Metafore în lemn de nuc”, un interviu acordat de Gheorghe Nour scriitorului și ziaristului Ion Trif Pleșa, apărut în cotidianul „Viața liberă”, nr. 4751, 21 iunie 2005, Bibliografie, Rezumate în limbile franceză și engleză datorate pictoriței Rodica Costianu, stabilită în Elveția, și, respectiv, profesoarei Mariana Chirilă, un grupaj de fotografii care surprind diferite momente din viața și activitatea celor doi artiști, precum și peste 140 de reproduceri color după lucrări de sculptură ale lui Gheorghe Nour și  lucrări de artă textilă ale Mariei (Lia) Nour.

Cine este Gheorghe Nour

Drumul vieții și activității lui Gheorghe Nour este urmărit de Corneliu Stoica în toată complexitatea lui, de la copilul care-l însoțea pe tatăl său, pădurarul Ion Nour, prin codrii din preajma satului Stoicani, comuna Foltești, și îi plăcea să confecționeze cu un cuțitaș figurine și obiecte din crengile copacilor, anii școlarității (Școala gimnazială, Școala profesională din orașul Roman, ucenicia în meseria de muncitor modelator pentru turnătorie la Uzina Mecanică din Galați, Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Galați, cursuri serale, Universitatea „Spiru Haret” București, Facultatea de Științe Juridice și Administrative Brașov, cursuri fără frecvență, masterat în Studii Europene de Administrație Publică, Școala Populară de Artă Galați, unde l-a avut profesor pe cunoscutul sculptor Alexandru Pamfil, cursuri de restaurare a obiectelor de artă din metal), până la exercitarea funcției de sef al Sectorului Administrativ al Corpului Gardienilor Publici, instituție devenită apoi Poliția Comunitară Galați și în cele din urmă Poliția Locală Galați (perioada 2004 – 2018).  Participările la manifestările artistice cu caracter național i-au fost răsplătite cu mai multe distincții, printre care Premiul pentru sculptură „Marcel Guguianu” și Medalia Fundației de Artă „Sf. Luca”, Bârlad (2007); Premiul I la Concursul de Creație Artistică „Univers Românesc XXL”, București (2012); Premiul de Excelență la secțiunea „Artă” acordat de Asociația Internațională a Polițiștilor din România”, Trofeul de Excelență, acordat de IMM Galați (2016) etc.  

Expresivitate artistică

Lucrările de sculptură ale artistului sunt comentate cu pertinență, într-un limbaj accesibil, având în vedere genurile cultivate: portret, compoziție figurativă, nud,  operele care sunt transpuneri metaforice și simbolice realizate din diferite materiale (lemn, marmură, piatră, bronz, ceramică, ghips, combinații ale acestora) și care materializează diferite stări și sentimente ale omului, motive religioase creștin-ortodoxe, procese fiziologice din lumea vegetală, inspirate din mitologia greacă sau sunt plăsmuiri geometrice apropiate artei abstracte. „Sunt lucrări, concluzionează Corneliu Stoica, care rețin atenția prin expresivitatea formelor și volumelor, prin finisajul asigurat prin șlefuire perfectă sau lăsat cu multe excrescențe, ca și prin mesajul profund uman pe care-l transmit. Procedeul la care apelează artistul întotdeauna este cel al stilizării, al eliminării elementelor pe care le consideră de prisos și al păstrării numai a acelora pe care le consideră esențiale”.  

Cine este Maria (Lia) Nour

Originară din Țara Vrancei, cadru didactic în învățământul preuniversitar gălățean, Maria (Lia) Nour a slujit acest domeniu ca învățătoare timp de 42 de ani (s-a pensionat în 2019 de la Școala Gimnazială Nr. 41 Galați), iar în paralel cu munca la catedră a manifestat o deosebită pasiune pentru arta textilă, pe care a îndrăgit-o încă din copilărie și adolescență, când a avut posibilitatea să vină în contact și să cunoască meșteșugurile tradiționale practicate de meșterii populari din spațiul natal, portul popular, țesăturile populare, arhitectura caselor, tradițiile, datinile și obiceiurile locuitorilor din Vrancea. Unele meșteșuguri și tehnici de prelucrare a fibrelor și materialelor textile, precum țesutul, împletitul, brodatul le-a deprins chiar de la bunica sa, de la care aflăm că păstrează și acum o scoarță din păr de capră, veche de peste 100 de ani.

Repertoriu de tapiserii

„Creația de artă textilă a Mariei (Lia) Nour, notează autorul albumului, cuprinde în repertoriul ei tapiserii bidimensionale și tridimensionale, compoziții axate pe diferite teme sau în care dezvoltă anumite motive, obiecte textile de forme și dimensiuni variate, realizate din fir de sisal, cânepă, bumbac, lână sau combinate cu lemn și alte materiale. Ea este o bună cunoscătoare a artei populare din această bogată zonă etnoculturală a Vrancei, a țesăturilor țărănești (scoarțe, lăicere, păretare), iar influența acestora se poate vedea în multe dintre lucrările sale”. Sunt comentate tapiseriile în care artista a omagiat memoria lui Ion Creangă, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși ca și o serie de compoziții și obiecte textile, precum cele intitulate „Motiv popular”, „Ritmuri”, „Peisaj cu soare”, „Joc”, „Zbor”, „Mască”, „Compoziție”, „Țărăncuțe”, „Gânduri”, „Clepsidră” etc., despre care Corneliu Stoica afirmă că „artista aduce ceva din sufletul, iscusința și îndemânarea femeilor care au trudit la războiul de țesut sau au făcut ca firul de lână, cânepă, bumbac și mătase să ia forma unor plăsmuiri care au valoarea artei autentice. La fel ca și creatorii populari, ea apelează la motive geometrice sau florale, la stilizare, folosind o cromatică în general potolită (uneori mai vioaie), armonizată în tonalități de mare finețe, amintind culorile vegetale ale vechilor scoarțe țărănești”.

Colecţie de albume 

Noul album de artă publicat de Corneliu Stoica se adaugă celorlalte consacrate anterior artiștilor Nicolae Mantu (două ediții), Mihail Gavrilov, Teodor Vișan (trei ediții), Nicolae Einhorn, Sterică Bădălan, Eugen Holban, Gheorghe Suciu, Marcel Bejan, Silviu Catargiu, Gheorghe Mihai-Coron, Constantin-Adrian (Cornel) Corcăcel, Frații Georgeta Arămescu-Anderson și Constantin Emil (Ticu) Arămescu, Doorothea (Lola) Schmierer-Roth, Dan Mateescu, Aurel Manole și Relu Angheluță, toate constituind o sursă de mare preț pentru cunoașterea fenomenului plastic de la Dunărea de Jos și a reprezentanților acestuia.