Bătând la tobe fără mâni

* Lecţie de viaţă. „Pentru că m-am născut cu dizabilităţi, fără mâni şi cu piciorul drept sucit, am fost plasat într-un orfelinat, când eram foarte mic. Imediat după naştere, doctorii le-au spus părinţilor că urmează să mor. Deci soluţia era să mă trimită la orfelinat. Am fost găsit de un cuplu de britanici, care aduceau ajutoare la orfelinatul Suceava, şi m-au adoptat, ei sunt mama şi tatăl meu, deşi am păstrat legătura cu părinţii biologici. Mama mea biologică a fost chiar la nunta mea, ceea ce a fost minunat. Pentru că m-am născut în România din doi părinţi români, România îmi curge prin vene… Simt că datorez ceva României: să vin şi să arăt că persoanele cu dizabilităţi pot face orice, uneori poate cel mai bine!”, a mărturisit, la „Românii au talent”, Cornel Hrişcă Munn. Nu i s-a părut greu să înveţe să facă fără mâini lucruri pe care oameni le fac cu două mâini. Scrie, desenează, utilizează calculatorul, cântă la tobe, la chitară bass, la contrabas şi la orgă, ba chiar a produs şi muzică. Repet, fără mâini. A studiat la Oxford şi e convins că Dumnezeu a avut un plan atunci când l-a lăsat pe Pământ. Ar mai fi ceva de spus? Poate doar să avem noi suficientă minte şi suflet să-i înţelegem lecţia de viaţă.