Trei Rădăcini (două pătrate şi una rotundă)

(!) extrag o rădăcină pătrată din vedere
şi-o pun pe foc, sub oala cu luna mea de miere,
să scadă, să rămână cât mai puţină, dar
curată, să nu-mi lase – la urmă – gust amar (!)
(!) ca să nu mi se plece, pun murături pe lună,
şi-i pun şi epitete, să fie şi mai bună,
şi-i suflu la ureche: o, luna mea, rămâi!...
ca să nu-mi vină greaţă, îi storc lămâi, lămâi (!)
(!) nu vreau această miere să fie miere nouă,
dar sper să-mi ţină luna măcar o noapte, două...
şi, dacă i-i ruşine să (nu)-mi rămână-n gât,
o las în farfurie, să-mi ţină de urât (!)
(!) extrag o rădăcină pătrată din răbdare
şi-o pun pe focul sacru, sub oala cu uitare...
să scadă toată, toată...mă duc sub lună-n sat
şi-(mi) scot o rădăcină rotundă din păcat (!)