De ce sărbătorim Paștele la date diferite

Serbarea la date diferite a Paștelui de către diferitele feluri de creștini este cauzată de calendarele diferite după care se calculează această dată importantă. În timp ce creștinii de rit bizantin folosesc, pentru a stabili data Paștelui, calendarul iulian, celelalte culte folosesc calendarul gregorian.

Cea mai veche variantă a calendarului pe care îl folosim datează din anul 46 î. Ch. Este vorba de o variantă care a fost stabilită de către conducătorul roman Iulius Caesar. Calendarul iulian are 365 de zile, iar o dată la patru ani apare anul bisect, de 366 de zile. Însă anul astronomic este mai lung cu 11 minute decât anul calendaristic. Acest lucru a produs apariția unui decalaj de câte o zi la fiecare 128 de ani.

Din acest motiv, în Evul Mediu, Papa Grigore al XIII-lea a propus un nou calendar. Acesta a intrat în vigoare în 4 octombrie 1528, dată în care calendarul a fost decalat cu 10 zile. Noul calendar a fost adoptat, mai întâi, de țările catolice, apoi de cele protestante. Ţările ortodoxe au făcut acest lucru mult mai târziu.

În România, ca urmare a Unirii Transilvaniei cu România, de la 1 Decembrie 1918, noul calendar a fost adoptat în anul 1919. În Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș și Bucovina, adică în teritoriile care fuseseră parte a Imperiului Austro-Ungar, noul calendar fusese introdus de secole. Astfel, din 1919, toți creștinii au serbat Paștele și Crăciunul în același timp.

Însă această stare de fapt nu a durat decât până în anul 1924. Și asta pentru că o serie de biserici ortodoxe, precum cele din Rusia, Serbia, Ierusalim și Grecia au refuzat introducerea noului calendar. O serie de biserici ortodoxe, precum cele din România şi Bulgaria ori Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui folosesc calendarul gregorian revizuit și serbează Crăciunul o dată cu romano-catolicii și protestanții, dar Paștele o dată cu bisericile ortodoxe care au rămas la calendarul iulian.

Sursa: rfi.ro