Din colecţia „Cele mai simple poezii rămase tablou” ULTIMA RUGĂMINTE (la mormântul poetului Corneliu Antoniu - Țărnă Ușoară!)

(!) aveţi răbdare, gata, faceţi loc/ – ajunge pentru toţi, e foarte mare,
e multă, lungă, naltă, e oricum/ şi-oricând vrea şi aşteaptă fiecare (!)
(!) n-o mai strigaţi şi nu vă năpustiţi/ – ea-i (ne)norocul tuturor, ea poate
da (gratis, cu-mprumut, fără regret)/ săruturi şi nădejdi (ne)numărate (!)
(!) vă rog, nu râdeţi, n-are nici un rost,/ nu mâzgăliţi prezenţa ei absentă,
fiindcă ceasu-i sună negreşit/ şi nu rămâne-n urmă, repetentă (!)
(!) da – niciodată nu s-a pomenit/ să fie prea grăbită, ori prea lentă,
fiindcă-i scrisă-n Marele Neant/ drept o absenţă pururea prezentă (!)
(!) ea poate fi exact când crezi că nu-i – în joacă, înadins, din întâmplare,
ea stăpâneşte peste Rai şi Iad,/ ea-i singura şi ultima salvare (!)
(!) staţi liniştiţi, nu plângeţi, nu uitaţi – ea hotărăşte unde, când şi care
e următorul ce primeşte-n dar/ ÎMBRĂȚIȘAREA EI NEMURITOARE (!)