Cenaclul „Noduri şi Semne”: Gabriel Gherbăluță - un trubadur de școală veche în vremuri noi

Ediția de vineri, 11 martie, a Cenaclului literar „Noduri și Semne”, desfășurată on-line, l-a avut ca invitat pe poetul Gabriel Gherbăluță, din Galați, care a citit un grupaj de șase sonete în stil elisabetan sau shakespearian (cele 14 versuri sunt dispuse în formula 3 catrene și un distih, menit să întărească mesajul din catrene, spre deosebire de sonetul italian, unde avem de-a face cu 2 catrene și 2 terține). Asupra sonetelor citite și-au expus punctul de vedere, mai mult sau mai puțin critic, Carmen Neacșu, Cristina Neda, Stela Iorga și Romeo Aurelian Ilie.

Prima care a luat cuvântul a fost Carmen Neacșu, care a opinat, vădit emoționată de lectură, că „în sonet, Gabriel Gherbăluță este cu adevărat acasă”. De asemenea, aceasta și-a dezvoltat afirmația spunând: „Am descoperit în aceste sonete multe metafore și trăiri ce s-au împletit cu frumusețe și eleganță. Nu am simțit nimic exagerat, totul a fost atât de firesc, ca niște imagini frumoase descrise în versuri”.

La unison cu colega sa de cenaclu, antevorbitoare, Romeo Aurelian Ilie a spus: „În sonetele domnului Gherbăluță am descoperit toate marile teme ale poeziei: relația cu divinitatea, dragostea, fie ea împărtășită sau nu, precum și poezia tributară, reverențioasă, și în egală măsură referențială, cel căruia i se aduce tributul fiind nimeni altul decât William Shakespeare. Deși nu mai sunt un mare degustător de metaforă, m-am bucurat totuși să o întâlnesc în aceste sonete, pentru că în formula aceasta poetică, metafora este foarte firească”.

Nu la fel de entuziasmată s-a arătat Cristina Nedu, care a fost de părere că în sonetele lui Gabriel Gherbăluță avem de-a face „mai mult cu formă decât cu fond, cu conținut poetic propriu-zis”; și că „este foarte greu să mai spui ceva nou în poezia cu formă fixă”. Totuși, aceasta a desemnat și un sonet care a atins-o: „Cel mai bun poem mi s-a părut Ianuar, pentru că este mai închegat atât în imagini cât și în mesaj”.

Careul critic a fost închis de poeta Stela Iorga, care a pactizat la rândul său cu antevorbitoarea sa, echilibrând astfel și balanța binomului pozitiv-negativ: „din păcate conținutul ideatic al sonetelor se pierde în dauna formei fixe impuse. Versurile șchioapătă și se simte truda celui care le-a scris de a se încadra în forma aceasta fixă. Nu mă împac deloc cu invenția lingvistică <<poezul>>. Cel mai reușit sonet mi s-a părut a fi ultimul, care aduce cu el și o imagine reușită, inedită”.

Vineri, 18 martie, ora 18.00, ședința de cenaclu se va desfășura în format clasic, off-line, la Casa Armatei, și va citi Iulian Mardar.