Q.E.D. (fructe interzise)

Prolegomene: "imprevizibil, repede şi nesigur,/ viaţa trece în urmă şi lasă loc pentru moarte./ previzibil, încet şi sigur,/ trece şi moartea./ şi rămâne nimic"
Cu mâinile murdare: "dau două lacrimi întunecate la vale./ stau pe genunchi, în altarul poeziei, şi zic:/ aici se odihneşte roaba lui dumnezeu,/ privighetoarea"
Flacără verde: "nimic nu ştiu să spun/ despre agonia unui fluture"
Autodafe: "aprind focul./ flăcările vorbesc mai departe"
Ultima staţie: "dâră de lumină dinspre copilărie:/ trece femeia cu morişti"
Un poet: "din ce în ce mai singur şi mai sus,/ regele autorizat al moldovei/ coboară pe scara de incendiu/ şi se urcă pe rug,/ strigând să se facă lumină"
Alt poet: "din ce în ce mai singur şi mai jos,/ regele autorizat al moldovei/ îşi peticeşte rănile cu miros de fân/ şi pleacă încet,/ din ce în ce mai încet.../ în urmă, rămân statui de sare/ pe obrazul pământului"
Ultima dorinţă: "pregătiţi ghilotina/ şi lăsaţi-mă să visez că dorm lângă fântână"
Tata: "era odată ca niciodată/ şi avea mâinile murdare de pâine"
Mama: "de câte ori visez leagăn,/ numai facerea lumii mi se pare minune./ moartea mi se pare bagatelă/ şi poartă sânge de păpădie"