CRONICĂ DE CENACLU | Buna deprindere de a filosofa

Dincolo de reflecţiile lui Liviu Iulian Cocei, de direcţiile de sens spre care trimit, ne-a atras atenţia aşezarea sufletească a autorului, o anumită dispoziţie, singura prielnică exerciţiului firesc al filosofării, înţeles ca desfăşurare aproape naturală a unui gând, fără ambiţia de a livra soluţii ultime şi exegeze definitive.

Prozatorul Ion Avram este de părere că multe din reflecţiile lui Liviu Iulian Cocei au caracter de maximă, de zicere memorabilă, autorul îmbinând abordarea literară, mai liberă şi expresivă, cu tonalitatea sentenţioasă, mai seacă şi rigidă, a filosofului care trasează în final o morală. Pentru poeta Stela Iorga, reflecţiile lui Liviu Cocei sunt tonice, vivifiante prin modestia pe care o degajă, iar Alexandru Petrea consideră că instantaneele filosofice prezentate sunt doar în aparenţă banale, fiecare dintre ele incitând la dezbatere şi la aprofundarea lor într-un eseu filosofic mai larg: ''Dacă frica este aşteptarea resemnată a unui posibil rău, curajul (care vine, de fapt, din inimă = cuore) e nerăbdarea de a-l înfrunta. Ceea ce nu înseamnă că acesta e şi nesăbuit. Apropiindu-mă de un celebru gând la lui Blaise Pascal, aş zice că în curaj se află raţiuni pe care cumpătata raţiune refuză să le cunoască''. ( Reflecţii, dubii, sentinţe, Liviu Iulian Cocei)

Vineri, 11.11.2016, la sediul cotidianului ''Viaţa liberă'', ora 18,00, obişnuitul flash va fi prezentat de Liviu Iulian Cocei, iar Alexandru Petrea ne va citi poezie.