Un ”arhaism”: cuvântul bizar ”demnitate”...

Şi „Graiul Sălajului” anunţa dispariţia lui Alexandru Jula, deşi artistul era de-o viaţă gălăţean! M-am întrebat mereu cum s-a putut obişnui maestrul cu felul nostru uneori ingrat de a fi. El rămăsese ardelean: patriot, un bun naţionalist. Trecuse prin şocul copilăriei, când s-a dus la joacă şi la întoarcere… nu şi-a mai găsit ţara şi părinţii! Diktatul răpise Ardealul şi copilul s-a ascuns în propria casă, ocupată de duşmani înarmaţi. A trăit şi alte lucruri teribile. N-am apucat să consemnez (tocmai intenţiona să-şi rostuiască amintirile şi am rămas, iată, cu o mare datorie) despre un episod din cumplitul an ´56. Soldat în termen la vânătorii de munte, făcea parte dintr-o grupă specială de intervenţie. Mizând pe confuzia între culorile uniformelor, grupul a riscat, trecând graniţa maghiară în urmărirea tancurilor sovietice. Atunci, a putut vedea cu oroare cum tancurile părăsiseră calea, trecând pur şi simplu prin casele unui sat de graniţă, tocând sub dărâmături bărbaţi, femei, copii!

Ca să înţelegi de ce un ardelean, care vorbeşte firesc despre demnitate şi istorie, s-a aşezat în Moldova, îţi trebuie ceva imaginaţie. Ca şi Combinatul, artistul a ajuns un brand al Galaţiului, de care „moderniştii” încercau să uite. „Sunt un om statornic. Au fost multe tentaţii, dar nu am plecat din Galaţi”, declara într-un interviu. Jula a rămas ardelean de Galaţi. 

Exemplul său de luptă profesională poate fi predat în şcoli! Am fost martor la cerbicia cu care s-a adaptat muncii de televiziune, când, după operaţia pe cord, credea că nu va mai cânta: a făcut televiziune, apoi spectacole, turnee! Unii zic că maestrul şi-a căutat-o cu lumânarea, „învinovăţindu-l” că… a fost artist până la moarte. Că, desigur, ultimul turneu, obositor şi pentru un artist tânăr, l-a costat până la urmă viaţa. Dar nu acesta este chiar sublimul vieţii, să fie trăită cu adevărat până la urmă, să arzi pentru ceilalţi? Deşi colegii de pe scenele mari; la rândul lor, cu o vârstă, nu l-au însoţit pe ultimul drum, în presa centrală s-a consemnat că pe Calea Victoriei s-au adunat admiratori, solişti şi compozitori - Stela Enache, alături de care gălăţeanul a fost în ultimul său turneu, Silvia Dumitrescu, Florin Ochescu, Ion Cristinoiu şi mulţi alţii  - „să-i aducă ultim omagiu”, sub „coordonarea” lui Octavian Ursulescu, cel care prezentase ultima lansare discografică a lui Jula. În articol era pomenit Galaţiul - tot datorită artistului dispărut!