Cum ramâne Galaţiul cu buricul netăiat

Chiar dacă Summitul celor 3 Mări este un eveniment de o anvergură şi o importanţă care ar trebui să-l propulseze "cap de afiş" inclusiv pe agenda publică internă, subiectele întâlnirii de la Bucureşti la care participă 12 şefi de stat şi guvern riscă să alunece în umbra unui soi de "provincialism" în care micile jocuri de glezne dâmboviţene - a se vedea şicanele de ordin bugetar - sunt mai importante decât proiectele de infrastructură în valoare de peste 100 miliarde de euro.

Nici la nivel local, la Galaţi, de exemplu, nu se simte nici urmă de nelinişti existenţiale privind miza acestei întâlniri, chiar dacă summitul va aborda subiecte ce privesc direct dezvoltarea economico-socială a regiunii. Un exemplu ar fi proiectul "Rail 2 Sea", privind realizarea unor conexiuni de cale ferată între Gdansk (Polonia) şi Constanţa, adică între Marea Baltică şi Marea Neagră. Unii poate că îşi mai amintesc faptul că, în urmă cu an, se relansa dezbaterea privind realizarea canalului navigabil Galaţi - Gdansk, un proiect ambiţios la care inginerii se gândeau încă din vremea lui Carol I. Acum, pornind de la acea idee, s-a ajuns la această cale ferată. Din păcate, canalul navigabil nu numai că s-a transformat în cale ferată, dar se va abate mult spre vest, ocolind cu totul Moldova!

Un proiect de consolare pentru Galaţi ar trebui să fie, poate, FAIRway Danube, ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pe afluenţii navigabili ai acesteia. Pe de altă parte, după nivelul investiţiilor necesare şi ritmul lent în care în ultimele decenii s-au derulat proiectele privind dezvoltarea navigaţiei, va mai curge multă apă pe fluviu până transporturile pe Dunăre se vor ridica la nivelul celor care au fost cândva.

Nu ar fi lipsite de interes nici proiectele din domeniul energiei, precum al gazoductelor de gaz lichefiat (LNG) de care Galaţiul nu este chiar atât de străin, nici proiectul din sfera interconectivităţii digitale menit să monitorizeze o serie de bazine hidrografice, inclusiv cele ale României.

Din păcate, la noi, summitul trece, iar proiectele… nu prea rămân. Asta, poate, şi din cauză că dezvoltarea Galaţiului a rămas pentru mulţi dintre responsabilii din sfera strategiilor publice undeva la capitolul "Diverse". Pe de altă parte, acest lucru nu ar trebui să ne mire. "Copilul care nu plânge rămâne cu buricul netăiat". Iar Galaţiul, prin reprezentanţii săi, nu s-a ostenit prea mult să deschidă gura.