Începe era „patriotismului economic”?

Ca un soldățel disciplinat, generalul Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier după ce a rezolvat greva din Educație, așa cum a promis. Bine, ar fi de discutat în ce mod s-a încheiat cel mai lung protest al cadrelor didactice din ultimii 15 ani, dar vorba aia: "După chip cunoști o floare/ Ciocârlia, după cânt", iar continuarea au expus-o dascălii, la mitingurile din Piața Victoriei.
Retras imediat și plasat ca al doilea om în stat la șefia Senatului, Nicolae Ciucă va fi succedat la conducerea Executivului de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Cu o facultate obscură de științe juridice în CV, finalizată când instituția de învățământ superior abia primea autorizare provizorie, liderul social-democrat ne propune un alt concept - "patriotismul economic".
E drept, ideea nu e nouă, a fost abordată și de Barack Obama și, mai nou, de premierul maghiar Viktor Orban. În esență, Marcel Ciolacu sugerează implicarea statului în unele industrii, cum ar fi cea alimentară, sau în construcții, având ca scop final asigurarea consumului din producția internă. Bineînțeles, așa ceva presupune protejarea intereselor economice naționale prin ample investiții ce pot să fie privite și ca ajutoare de stat, iar măsuri de acest tip au fost aplicate în Franța sau în Germania, acolo unde preocupările au vizat industria culturală, respectiv, digitalizarea. La nivelul nostru, asaltați din toate părțile de importuri, promovarea consumului intern poate părea o idee bună, dar, dincolo de limitarea drastică a opțiunilor consumatorilor, este absolut neclar care vor fi pârghiile pentru o astfel de politică economică.
Mai degrabă, domnul Ciolacu ne spune o poveste electorală. Cu patru rânduri de alegeri la ușă, liderul PSD vântură deja lozinci și uită că Turcia sau Ungaria au avut de suferit puternic de pe urma unor astfel de inițiative protecționiste, ce au dus inflația și cursurile de schimb valutar dincolo de orbită. Preocuparea de bază ar trebui să fie absorbția fondurilor europene, dezvoltarea urgentă a infrastructurii de transport, dar și a celei sanitare, pentru că oricum Educația nu o să vadă 6% din PIB prea curând. După toate astea și după o reformă reală a statului, am putea avea bazele unei creșteri economice sănătoase.
Altfel, ce spun vecinii noștri de la sud? "Dacă toate canalele de import din Bulgaria vor fi oprite în acest moment, peste vreo două săptămâni se vor termina fructele și legumele, în vreo trei luni, carnea și laptele, iar Bulgaria rămâne doar cu cereale", a declarat recent ministrul bulgar al Agriculturii. Destul de limpede, nu?