Cad casele peste noi de-atâtea diplome

Piaţa muncii din România este într-o situaţie de criză. Nu de azi, de ieri, ci de ani de zile. Pe o plajă foarte largă de meserii, practic, nu găseşti profesionişti decât foarte greu, iar exemplele sunt nenumărate: de la schimbat prize şi întrerupătoare, la reparaţii de zidărie (cum ar fi refăcut pe lângă tocurile uşilor şi ale geamurilor, după ce sunt schimbate) şi instalatori de orice fel, practic nu mai ai pe cine chema. Sau, dacă rişti cu necunoscuţi, te trezeşti şi cu banii luaţi, şi cu treaba de mântuială sau, Doamne fereşte, electrocutat.

Nu este vorba despre tarife, pentru că de multe ori nici nu se mai ajunge la ele în discuţie. Pur şi simplu, dacă lucrarea e mică, nu ţi-o face nimeni, nu se încurcă nimeni cu ea. Vrei să schimbi toată instalaţia electrică a casei? Da, se poate, există firme autorizate, te costă, dar rezolvi. Vrei doar să schimbi o lustră şi un întrerupător? Mult succes la urmărit tutoriale pe youtube şi să dea Dumnezeu să fii îndemânatic, altfel rămâi cu ele aşa. Vrei să renovezi tot apartamentul? Cu programare, cu banii grămadă şi cu planificare pe nu ştiu câte luni înainte, poate reuşeşti. Dar dacă vrei doar să refaci tavanul în baie, fiindcă te-au inundat vecinii de deasupra, succes la aşteptat în zadar.

Fenomenul e cumva firesc: mulţi meşteri au plecat spre orizonturi mai profitabile, iar cei rămaşi fie sunt buni şi nu fac faţă lucrărilor pe care le au, fie nu sunt buni şi rişti să te trezeşti cu vreun dezastru. Meserie nu mai învaţă nimeni, în niciun domeniu, toată lumea vrea să fie şef din prima, director, manager etc.

Evident, treaba asta nu e atât de simplă, iar mulţi absolvenţi de studii superioare ajung să lucreze în servicii, chelneri, barmani etc, fiindcă doar aici nu se cere o calificare certificată. Ca să înveţi o meserie, fie ea de patiser, bucătar etc, dar mai ales de electrician, instalator, lăcătuş etc, îţi trebuie cursuri certificate, şcoală, adică. Şi aşa, fiindcă nimeni nu vrea să se ducă la şcoli de meserii (câte mai sunt ele), fiindcă opinia generală a fost că e ruşinos să nu ai studii superioare, ajungem să nu mai avem niciun fel de personal pregătit pe niciun domeniu.

Între timp, companiile din industrie, care au văzut trendul şi încearcă să-l combată, s-au apucat să-şi şcolească singuri personalul necesar, acolo unde dimensiunea companiei le permite asta. Unde nu, se apelează la aşa numitul leasing de personal, se aduc oameni fie din alte zone ale ţării, fie din alte ţări, extracomunitare, în condiţii birocratice absolut incredibile.

Este nevoie de o schimbare de atitudine în societate, să ne dăm seama că avem nevoie de meseriaşi, să-i pregătim, să-i susţinem şi să-i respectăm. Altfel, o să cadă casele peste noi, cu tot cu dulapul de diplome.