Aveţi o vară să rezolvaţi termoficarea!

Anticipam în urmă cu vreo două luni, în plin scandal legat de problemele cu livrarea căldurii în sistem centralizat, că Apaterm îşi va da duhul foarte curând. Spuneam atunci că nu m-ar mira nici dacă sfârşitul iernii ne va prinde cu Calorgal la celălalt capăt al facturii pentru agent termic. M-am pripit, din câte se pare, Apaterm a prins finalul de sezon. Recunosc, m-am lăsat influenţat de declaraţiile alarmiste ale celor din administraţia locală, care, după toate probabilităţile, urlau preventiv că vine lupul. Nu îi judec, e una dintre situaţiile acelea în care e mai bine să faci scandal înainte decât să aprinzi lumânări după.

Bun, a trecut iarna, cu asociaţii lăsate în frig, cu oameni nemulţumiţi că li s-a calculat prea mult, cu conducerea Apaterm încercând acum să recupereze cât mai mult din contravaloare energiei termice livrate, în multe cazuri, pe datorie. Ce-i de făcut? Este evident că iarna care a trecut reprezintă apogeul neputinţei atins de un sistem putred până în temelii. Învăţăm ceva din asta? Ei bine, autorităţile locale au la dispoziţie o vară, foarte puţin, e adevărat, ca să pună bazele unui sistem (altul dacă se poate, pentru că acesta şi-a dovedit ineficienţa) care să fie în stare să livreze oraşului căldură. Şi, cel mai important, la preţuri decente, pe care să şi le permită majoritatea. Altfel, intrăm din nou în acel cerc vicios în care unul nu livrează pentru că altul nu plăteşte.

Nu am pretenţia ca lucrurile să se rezolve printr-o simplă hotărâre de Consiliu Local sau printr-o semnătură. Sunt conştient că pentru a pune pe picioare un sistem de termoficare performant şi ieftin e nevoie de mai mult timp. Dar, la fel ca majoritatea gălăţenilor, vreau să văd că se face ceva. Că se vine cu un proiect pilot, că se face o centrală de cartier, de cvartal, de bloc, că se înfiinţează o societate nouă pentru distribuţie, că producătorul de energie termică trece în subordinea municipalităţii, nu ştiu, orice. Vreau să văd că se întâmplă ceva. Dacă intrăm în următoarea iarnă în aceeaşi stare ca şi în 2013, poate să facă Stan câte parcuri vrea, poate să dărâme toate garajele din Galaţi, că tot îi va fi greu să obţină un nou mandat din partea oraşului.

Mi-e frică de apucăturile tipic româneşti, de faptul că dacă o boală nu produce durere, poţi să mai amâni puţin tratamentul. Mi-e frică de faptul că cei din Consiliul Local vor fi atât de prinşi cu venirea primăverii, încât vor uita că mii de oameni au îngheţat în această iarnă în case, deşi nu aveau niciun leu datorie la întreţinere. Este motivul pentru care, în mod constant, vom readuce în discuţie problema termoficării. Hai să fim şi noi măcar o dată oameni gospodari şi să ne pregătim din timp sania pentru la iarnă. Măcar o dată.