Bădăranul, salariile şi usturoiul

Transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului riscă să pună şi mai multă sare pe rană pe veniturile angajaţilor, fie ei din sistemul bugetar sau cel privat. Actuala guvernare – fie că e vorba de perioada Grindeanu sau Tudose – a reuşit performanţa de a promite măriri salariale, dar să-şi pună în cap pe toată lumea. Asta, pentru că pur şi simplu „gogoaşa” electorală a fost prea umflată, iar orizontul de aşteptare este mai mare decât ceea ce se poate oferi pe veniturile reale.
Acum, cu sindicatele în stradă, Executivul trebuie să găsească o soluţie nu numai în ceea ce priveşte creşterile reale sau imaginare de salarii, ci şi la mai spinoasa – pe termen lung – trecere a contribuţiilor sociale exclusiv în sarcina salariaţilor. Această manevră de „debirocratizare” este de fapt gardul vopsit în spatele căreia din majorările cu două cifre promise în sistemul bugetar se ajunge undeva la câteva procente, pe real. Dincolo de asta, însă, e greu de spus ce se va întâmpla în mediul privat. Presiunea creşterilor salariale din zona bugetară se transmite şi în mediul privat, numai că o companiei nu are la dispoziţie bugetul de stat pentru a regla „din pix” o grilă salarială desprinsă de realitatea economică. Să nu ne facem iluzii. Toate „pomenile” făcute prin creşterea deficitelor publice se rostogolesc în preţuri, în inflaţie, iar ce ni se dă astăzi cu o mână o să ni se ia mâine cu două. Se vede deja asta în scăderea nivelului investiţiilor, în execuţia bugetară sub aşteptări, în paralel cu creşterea preţurilor sau a dobânzilor la credite.
Deşi şandramaua se duce de râpă, premierul Tudose ne îndeamnă să stăm liniştiţi, că „se vor găsi soluţii”. Are el grijă. Veşnic încruntat, se răfuieşte cu „duşmanii poporului”: azi e Soros, mâine, BNR, corporaţiile, ba vreo autoritate de reglementare sau chiar vreun ministru mai slab de înger. Toate, de parcă nu el, inspirat de duhul partidului, ar fi cel care dictează politici financiar-fiscale improvizate, imprevizibile şi total debusolate pentru economie. Premierul Tudose se face că nici usturoi n-a mâncat, dar de câte ori deschide gura trăsneşte de la o poştă a bădărănie, minciună şi incompetenţă.