Taxa pe funie şi preţul săpunului

Toată harababura financiar-fiscală la care asistăm în aceste zile pune în evidenţă un adevăr mai important, poate, decât simpla încăpăţânare ţâfnoasă a unui Executiv oarecare. O problemă şi mai mare decât autismul guvernului Tudose este că, în plan economic, România nu are nici un proiect strategic care să fie respectat indiferent ce partid sau Executiv ar fi la putere. Ne referim aici, în mod special, la aderarea la zona euro. Nu e vorba atât de adoptarea monedei unice europene, cât de ideea de a respecta criteriile de performanţă pe care le presupune aderarea la zona euro.

Nu întâmplător, actualii politicieni, mai ales din arcul puterii, se feresc ca dracul de tămâie de angajarea unui termen privind aderarea la zona euro. Aşa cum aderarea la UE şi NATO au presupus, în primul rând, respectarea regulilor democratice şi a statului de drept - reguli care le cam stau şi astăzi în gât unora dintre politicienii români - la fel este şi în plan economic. A îndeplini criteriile de aderare la zona euro înseamnă să ai o economie solidă, echilibrată şi predictibilă. Caracteristici care, din păcate, sunt tot mai volatile în România. În doar câteva luni, actualul arc de guvernare a reuşit să dea peste cap majoritatea indicatorilor macroeconomici ce presupun convergenţa nominală la zona euro - inflaţie, deficit bugetar, rata dobânzilor interbancare. Cât despre predictibilitate fiscală, ce să mai spunem…

Dar dincolo de convergenţă nominală, mai mult sau mai puţin abstractă pentru simplul cetăţean, mai importantă ar fi respectarea criteriilor de convergenţă reală la zona euro, cele ce privesc nivelul de trai. Asta ar însemna, de exemplu, politici pentru o mai bună ocupare a forţei de muncă, nu să ai patru milioane de oameni care preferă ajutoare sociale decât un loc de muncă, ar înseamna reducerea decalajelor regionale, nu dezindustrializarea unor judeţe sau excluderea lor din proiectele de mare infrastructură, ar presupune un sistem de educaţie şi de sănătate competitiv, nu spitale care pun doctorii şi bolnavii pe fugă sau şcoli fără manuale.

Pe scurt, îndeplinirea criteriilor de aderare la euro ar însemna în primul rând o bună guvernare. Dar, pentru guvernul Tudose, a vorbi de "bună guvernare" e ca şi cum ai vorbi de funie în casa spânzuratului. Unde mai pui că, de când cu "revoluţia fiscală", până şi săpunul s-a scumpit…