Trecere Bac, o altă intrare în oraș

Continuăm serialul intrărilor în Galați, cu zona „Trecere Bac – Navrom Bac”, punct de acces pentru cei care vin din județul Tulcea.

Zeci de ani, traversarea Dunării a făcut parte din rutina locuitorilor din Galați, I.C. Brătianu și împrejurimi. Mulți dintre ei folosesc în continuare această legătură pentru a ajunge la serviciu, la cumpărături sau pentru a-și rezolva treburile în oraș. Astăzi, cursele pleacă mai rar, iar nivelul scăzut al Dunării și aspectul zonei de îmbarcare conturează o imagine care merită adusă în atenția publicului.

Odată ce am ajuns în zona bacului, am găsit un număr semnificativ de oameni care așteptau următoarea traversare, în zona special amenajată. Băncile erau ocupate, iar bacul mic se apropia încet de malul gălățean, greoi, plin cu autoturisme și pasageri. Taxiurile staționau în apropiere, așteptând posibili clienți.

În zona de acces, pe malul gălățean, nu se aflau multe mașini la rând, semn că fluxul mai mare de persoane vine dinspre Tulcea. Astăzi, de la Galați, mai pleacă doar locuitorii din IC Brătianu și din apropiere, cei care vor să ajungă mai departe cu mașinile preferă să meargă pe pod.
Prima imagine a orașului
Turnul de televiziune și clădirile înalte din zona falezei superioare oferă o perspectivă urbană asupra Galațiului. Cu toate acestea, imaginea orașului este influențată și de ceea ce întâlnesc oamenii imediat după coborârea de pe bac. Localurile închise din apropiere, pontonul pentru ambarcațiuni de agrement deteriorat și suprafețele care necesită întreținere arată că zona are nevoie de atenție. Totuși, în acest moment, se pare că în zonă au fost demolate vechile construcții și se fac investiții.
Bacul mare stă legat la mal
Din ceea ce se observă, a trecut vremea când existau două bacuri mari care traversau Dunărea constant. Acum, bacul care avea capacitatea să transporte un număr mare de mașini și de oameni stă legat la chei.
Din cauza nivelului scăzut al Dunării, pontonul de acostare ajunge până la uscat și schimbă configurația obișnuită a zonei, atât la nivel vizual, cât și în privința accesului pe bac. Privind lateral, se vede pontonul pentru ambarcațiunile de agrement, care prezintă de la distanță semne de deteriorare.
În anumite perioade ale anului, deșeurile care ajung pe apă afectează peisajul. Atunci când Siretul crește și transportă resturi în aval, pet-urile și alte materiale se adună în apropierea pontonului de acostare. Pentru cei care vin cu bacul, aceste imagini devin carte de vizită încă de la intrarea în oraș.
În apropiere există și o stație de autobuz, unde oprește traseul 37, care îi duce pe călători în Țiglina I.
Tarife afișate, bilete și condiții de așteptare
Având în vedere alegerea pe care mulți o fac de a trece Dunărea pe noul pod, este necesar să aruncăm o privire asupra tarifelor pe care călătorii ar trebui să le plătească. Lista, valabilă începând cu 15 aprilie 2026, indică un preț de 2,50 lei pentru un pasager și de 75 de lei pentru un abonament lunar destinat persoanelor fizice.
Pentru autoturisme, tariful diferă în funcție de categoria vehiculului și de capacitatea de transport. Un autoturism cu una până la trei persoane este tarifat la 40 de lei, în timp ce pentru un autoturism cu patru până la șase persoane tariful afișat este de 50 de lei.
În apropiere, spațiul unde se vindeau bilete are obloanele trase, iar pe fațadă a rămas inscripția NAVROM BAC - CASA DE BILETE. Acolo sunt afișate informațiile despre tarife, iar plata „se achită pe bac”, potrivit hârtiei lipite cu bandă scotch pe magazinul de bilete.
Băncile din zona de așteptare erau ocupate în momentul vizitei, semn că spațiul este folosit de pasageri. Micul adăpost oferă protecție împotriva ploii, dar vântul adie destul de tare și, probabil, așteptarea devine mai neplăcută în anotimpul rece.