Austeritatea baronului Marcelhausen

Mai că-mi vine să-l cred pe premierul Marcel când îl văd la televizor vorbind despre austeritate şi despre cum se sacrifică politicienii pentru binele poporului! Cu morgă de om serios, prim-ministrul României spune minciuni cu atâta convingere, încât până şi baronul Munchhausen s-ar răsuci în mormânt dacă l-ar auzi.

Aşa-zisa ordonanţă a austerităţii a ajuns aproape de promulgare şi am tot scris cât de absurde din punct de vedere economic sunt măsurile pe care şi-au propus guvernanţii să le ia pentru a reduce deficitul bugetar. Mai toate prevederile par concepute de un contabil care lucrează doar pe foaia din faţa sa, încă uscată, în timp ce masa pe care se află hârtia este plină de apă, care va cuprinde şi foaia cât de curând, realitate pe care contabilul o ignoră însă total. La fel, guvernanţii ignoră faptul că economia este interdependentă şi toate măsurile populiste aplaudate acum se vor dovedi dezastruoase când vor fi transpuse în lumea reală. Taxa pe bănci se va răsfrânge tot în buzunarele oamenilor de rând, taxa pe profitul marilor comercianţi va atenta tot la portofelul celui mai sărman cumpărător ş.a.m.d.

Dincolo de asta, pe care o putem numi prostie cu ştaif, avem de-a face şi cu minciuni de-a dreptul sfruntate. Afirmaţiile despre eliminarea pensiilor speciale, de exemplu, sunt culmea nesimţirii, în condiţiile în care unele dintre acestea se apropie de 100.000 de lei, iar un milion de români trăiesc cu pensia socială de 1.125 de lei. S-a ajuns, iată, la un raport de aproape 1:100, în timp ce declaraţiile politice ne povestesc despre maximum 1:12 în România.

Restructurarea aparatului bugetar este o altă gogoriţă servită românilor dimineaţa, la prânz şi seara, în timp ce instituţiile se întrec în a-şi ajusta în plus organigramele, în top fiind şi Primăria Galaţi, cu o creştere de 20% a numărului de funcţionari. Nici salariile angajaţilor la stat nu vor mai creşte, zice-se, decât pe bază de performanţă, după ce au tot fost "plafonate" de-au ajuns la sume care au dat peste cap o piaţă a muncii încă instabilă şi au făcut ca orice încercare de recrutare a unei firme private să fie luată în râs.

Şi cheltuielile cu petrecerile de Crăciun şi Anul Nou se vor reduce, tot în declaraţii, bineînţeles, în realitate municipalităţile din toată ţara întrecându-se în licitaţii pentru concerte care mai de care mai extravagante.

În rest, totul e bine în România, premierul dă în continuare declaraţii sforăitoare pentru adormit vigilenţa poporului, şmecherii "se descurcă" învârtind la negru 40% din banii din piaţă, iar indicatorii macroeconomici scârţâie din toate încheieturile, dar vor rezista ei cumva până la alegeri. După aia, când vor începe să se spargă oalele, s-ar putea trezi şi poporul, dar mă tem că va fi cam târziu...