La vremuri noi, Ciolacu 2

Nu ne este foarte clar ce au înțeles liderii partidelor proeuropene după dezastrul anulatelor alegeri prezidențiale, dar ținem minte că toți spuneau că "au înțeles mesajul poporului". Vreo două, trei zile chiar au ieșit spășiți prin conferințele de presă pentru a-și pune cenușă în cap și să-și ceară iertare că "nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor". Se promiteau... vremuri noi. Dar, iată, că la promisele vremuri noi ne-am ales doar cu un guvern pe model Ciolacu 2.
E mult, e puțin? Dacă este să privim partea plină a paharului, un lucru bun este că PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale au reușit să formeze o coaliție de guvernare. O coaliție fragilă, doar de câteva voturi, dar o majoritate... Prin urmare, cel puțin România are un guvern în 2025, nu se ajunge într-un blocaj care chiar ar fi fost dezastruos pentru un mediu social și economic deja complicat
Partea proastă este că între guvernele Ciolacu 1 și Ciolacu 2 există mai degrabă doar diferențe de nuanță și mai puțin de fond. Începând de la premier până la majoritatea miniștrilor, avem un sentiment de deja-vu, sentiment care, după cum s-a văzut la vot, nu a lăsat o impresie prea bună electoratului.
Desigur, sunt și figuri noi, precum Emil Hurezeanu, la Externe, dar pe partea cealaltă, nu știm dacă a pune avocatul de casă al Olguței Vasilescu drept ministru al Justiției este cel mai bun semnal pentru societatea românească.
În paralel, coaliția a convenit și pentru un candidat la prezidențiale. După ce a stat pe tușă zece ani, Crin Antonescu e bun de pus în geam la Cotroceni! Nu știm pe ce "studii sociologice" s-a sprijinit această alegere, cert este că, oricum o dăm, varianta Crin Antonescu este doar o "ciorbă reîncălzită" ce ni se servește acum drept "trufanda" politică. Nu știm câți vor fi dispuși să înghițită asta. Mai sunt destui și cei care încă își amintesc faptul că Antonescu, alături de Victor Ponta - și el în curs de reșapare pe scena parlamentară - nu doar că au clocit un proiect politic eșuat, dar și periculos prin dubioasa inițiativă de stabilire a unui precedent în materie de suspendare a președintelui României la fiecare schimbare de majoritate în Parlament.
Dar dincolo de toate, nu putem să nu remarcăm aplombul renăscut al premierului Ciolacu 2. Deja nu se mai ostenește cu explicațiile în fața presei. "Atât s-a putut!", a comentat el despre fragila majoritate parlamentară, iar despre celebrele deja facturi Nordis a spus că "o să-i scrie lui Moș Crăciun, să i le pună sub brad". Ce să mai spunem? Mai rămâne ca domnul Ciolacu 2 să mai spună și vreo două, trei bancuri cu moldoveni și treaba-i bună! O țară tristă, plină de umor!