Proclamarea canonizării Sfântului Atanasie Patelarie, la Galaţi - în 2-3 mai

Despre Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie (1580-1654) - cel care s-a nevoit şi în Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Galaţi - nu se ştiau prea multe până acum câţiva ani. Este sărbătorit în Biserica Ortodoxă Rusă încă din anul 1661, la doar câţiva ani de la trecerea sa la cele veşnice.

Data de prăznuire este pe 2 mai. În ţara noastră, va fi proclamat ca Sfânt de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 2-3 mai, anul Domnului 2009, la Galaţi, fiindcă acest spaţiu poartă încă ecoul paşilor Sfântului Atanasie.

Un proiect început în anul 2000

Manifestarea din primăvara acestui an este o concretizare a unui proiect iniţiat de Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos. A început la cumpăna dintre milenii.

În anul 2000 - în prezenţa Prea Fericitului Patriarh Teoctist, a Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului, a Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos, a multor creştini - când gălăţenii au aflat că în oraşul nostru de la Dunăre, cu mai bine de 350 de ani în urmă, s-a nevoit un Sfânt - Sfântul Atanasie Patelarie.

Retras la Galaţi, între anii 1642 şi 1654, Sfântul a ars precum o candelă pentru nedreptăţile la care era supusă Biserica Ortodoxă din tot spaţiul Bizantin. Spre sfârşitul vieţii a pornit înspre Moscova, la Ţarul Rusiei, care-i promisese sprijin pentru Mitropolia Ortodoxă a Tesalonicului (era născut în Creta).

Sfârşitul l-a surprins pe drumul de întoarcere înspre  „Biserica mea”, cum numea Sfântul Atanasie, Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Galaţi. Date mai recente ne arată că Sfântul Atanasie Patelarie a fost profesor în Ţara Românească 1623 şi 1626.

Moaştele sale se află şi la Galaţi

Din 1654, de când a trecut la Domnul, Sfântul liturghiseşte în ceruri. Moaştele sale sunt în ţara vecină Ucraina, iar de câţiva ani au fost mutate din Muzeu în Catedrala „Buna Vestire” din Harkov.

Trupul Sfântului este aşezat la vedere în scaunul arhieresc, după o tradiţie a Bisericii din Răsărit şi  veghează de veacuri. Periodic, veşmântul Sfântului este schimbat, inclusiv încălţările care de fiecare dată par că  au bătut potecile dintre bisericile Ucrainei, Greciei, Constantinopolului, României…

În anii din urmă, prin grija Arhiereului locului şi prietenia întru Hristos a Înalt Prea Sfinţitului Nicodim, Mitropolit al Harkovului, la Galaţi a ajuns o părticică din Sfintele sale Moaşte; se află şi un veşmânt arhieresc. Sfinţii se roagă continuu pentru noi, ne veghează, ne cheamă la lumină şi la mai multă înţelegere în Hristos.

„Greu ne mai este astăzi să mergem pe paşii Sfinţilor, în priveghere, în răbdare, spunea în anii din urmă Prea Sfinţitul Episcop Casian, la una dintre manifestările de suflet închinate acestui Sfânt. Dacă am iubi Sfinţii, zilnic, ne-am îmbogăţi de darul lor, dacă am fi la fel de statornici în credinţă, am înţelege mai bine deşertăciunea acestei lumi trecătoare…”