"Moștenirea" otrăvită a comunismului

După mai bine de trei decenii de la căderea oficială a regimului comunist, fantomele fostei dictaturi continuă încă să ne afecteze în moduri dintre cele mai nebănuite. Politica atroce a natalității din epoca Ceaușescu are repercusiuni pe termen lung, care abia acum încep să își facă simțită prezența.

În urmă cu mai bine de 56 de ani, în toamna lui 1966, Ceaușescu emitea Decretul 770, act care permitea începerea unor politici abuzive de sporire a populației. Urmările au fost dramatice și continuă să fie vizibile și în ziua de astăzi.

În 1989, România avea o natalitate de 16 la mie, rezultată dintr-un experiment social cu urmări criminale. Anii de după Revoluție au dus la o scădere drastică a natalității, cauzată atât de mersul firesc al unei societăți care redescoperea cu entuziasm unele libertăți fundamentale, cât și de crizele economice și sociale care au zguduit România în epocă.

Între recensământul din ianuarie 1992 și cel realizat anul trecut, doar populația județului Galați s-a redus cu aproximativ 145.000 de persoane. O scădere a numărului de locuitori atât de pronunțată, petrecută într-un interval relativ scurt de timp, a provocat un șoc demografic care abia de acum va începe să se manifeste. Este un fenomen întâlnit la nivelul întregii Românii, cu excepția zonelor mai bogate ale țării (București, Cluj, Timiș), pe care sociologii îl numesc ”iarna demografică”.

Scăderea populației afectează întreg continentul european, însă nu în aceeași măsură. Țări cu o natalitate foarte scăzută, cum ar fi Italia, Spania sau Germania, au mai redus din criza demografică, cel puțin pentru moment, prin primirea a milioane de cetățeni străini, majoritatea tineri. În România, fenomenul a fost exact invers. Nu doar că natalitatea este la cote minime, dar se estimează că între patru și șase milioane de români au plecat pe termen lung sau definitiv din țară.

În ciuda faptului că fenomenul depopulării și cel al îmbătrânirii populației continuă să se agraveze, politicile publice coerente pentru stoparea acestei crize lipsesc de pe agenda politicienilor români. Și este normal să se întâmple așa, din moment ce viziunea celor mai mulți dintre aleșii din România se întinde doar pe termen foarte scurt, atunci când ea totuși există.

Fie că vrem sau nu să acceptăm, ”înghețul demografic” este deja un fenomen grav, care continuă să se agraveze de la an la an. Iar atunci când efectele sale vor deveni evidente, poate că va fi prea târziu să acționăm.