Salariile din cutia Pandorei

A fost mai întâi majorarea salariilor angajaților din Finanțe, ANAF și Vămi, cu 23%, decisă „din pix” de ministrul Marcel Boloș în octombrie și care a apărut în atenția publică abia acum câteva zile. Încă nu este clar dacă au fost crescute toate salariile acestora ori dacă numai s-au egalizat salariile din teritoriu cu cele de la centru, în urma miilor de acțiuni deschise în instanță. Este cert, însă, că lefurile finanțiștilor și ale vameșilor au crescut încă din octombrie, dovedind astfel, încă o dată, că unii sunt mai egali decât alții.

Luni, după aproape două săptămâni de pichetări ale sediilor caselor județene de sănătate și a sediului central al CNAS, Guvernul a „capitulat” și a aprobat majorarea, diferențiată, a lefurilor acestor angajați care încă trăiau cu salariile stabilite în 2018. Legea pentru majorare exista dinainte, fusese pusă pe tapet în Parlament de mai multe ori, dar de fiecare dată fusese retrasă fără explicații chiar înainte de votul final. În final, salariații caselor de sănătate au obținut ceea ce au cerut, fiind nevoie chiar și de amenințarea cu sistarea plăților către spitale și furnizorii de servicii medicale, ceea ce ar fi echivalat cu lăsarea fără salarii a întregului sistem al Sănătății.

Și casele de pensii freamătă de nemulțumirile salariaților. În principiu, aceștia cer egalizarea salariilor din teritoriu cu cele de la Casa Națională și solicită ca, la muncă egală, să fie plătiți cu salarii egale. Din păcate pentru ei, salariații de la casele de pensii nu au ajuns nici măcar la stadiul de promisiuni, ei fiind încă la cel de proteste și revendicări.

Este oarecum paradoxal că guvernanții, care aruncă bani „fără număr” prin noua lege a pensiilor, fără să spună concret sursele de unde vor veni aceștia, au „uitat” tocmai de salariații caselor de pensii, adică de cei prin mâinile cărora vor trece aceste promisiuni ale Coaliției.

Fără să vrea, salariații caselor de sănătate au setat, prin succesul lor, cursul pentru acțiuni de protest ale altor instituții din teritoriu, ale căror salarii încă se află în cutia Pandorei deschisă de Guvern. Și uite-așa, pe „modelul” CAS, au început să protesteze salariații din direcțiile de sănătate publică, din agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și, bineînțeles, din casele de pensii. Pentru aceștia din urmă, a apărut în sfârșit și sprijinul sindicatelor din Ministerul Muncii, astfel că forma protestelor poate evolua oricând în ceva mai amplu.

Și uite-așa, „pas cu pas”, se alege praful de austeritatea bugetară pe care Guvernul a anunțat-o cu surle și trâmbițe.