Cum ar fi Galațiul... dac-ar (putea) fi?

Mai puțin gri-mohorât? Mai luminat? Mai curat? Mai sigur? Mai civilizat? Mai prietenos cu propriii locuitori? Mai... cum v-ar plăcea?!

Cum ar fi ca ziua, în drum spre școală ori serviciu, să nu mai fiți nevoiți să ocoliți copacul doborât ori crengile rupte și adunate maldăr, pe trotuar. Resturi pe care, nici la aproape două săptămâni de la episodul de iarnă dezlănțuită nu le-a ridicat nimeni? E drept, în afară de a încurca traficul și de a bloca o porțiune din domeniul public, crengile ori trunchiul frânt nu amenință pe nimeni.

Spre deosebire de copacii dezrădăcinați, care s-au înclinat periculos. Și pe lângă care treceți sau parcați cu teamă în suflet, cu „Doamne, ferește!” în gând și cu o cruce cu limba în gură, pentru protecție divină. Pentru că toți cei care răspund de copacii căzuți, rupți sau doborâți au fost, nu-i așa, în minivacanța de Ziua Națională. Iar patru zile nu s-a mișcat nimic!

Cum ar fi ca seara, la întoarcerea de la serviciu sau școală, să nu mai străbateți, cu inima cât un purice de frică, străduța cufundată în beznă precum Laminoriștilor din Micro 19. O fi având sediul acolo Secția 3 de Poliție, dar cât să le mai ceri și oamenilor în uniformă? Mai ales că-s tot mai puțini față de nevoile orașului și ale cartierului. N-o fi Micro 19 chiar cel mai rău-famat din Galați, dar nici nu-i bine să-ți forțezi norocul...

Da, știu, s-au rupt ditamai stâlpii de iluminat public, iar arborii smulși sau frânți au afectat rețeaua, rupând sau smulgând firele. Dar au trecut, totuși, aproape două săptămâni de la furtună. Și e clar că vremea se va ține de extreme, prin urmare, ar trebui să ne obișnuim să fim pregătiți.

Da, pregătiți! Cum ar fi ca, pe lângă stegulețele tricolore cu care au fost împodobite – frumos, nu zic nu – mijloacele de transport public să fie şi suficiente, mai ales la orele intens circulate din zilele de sărbătoare. Astfel încât să nu circule burdușite de călători. Cetățeni la care nimeni nu pare să se fi gândit simplu și la obiect: cu ce se vor întoarce acasă de la spectacolele publice, mai ales dacă au preferat să-și lase autoturismul acasă...

Cum ar fi trotuarele, străzile, stațiile de transport public dacă ar fi fost curățate de grămezile de zăpadă neagră, adunată de utilaje? Desigur, a avut Dumnezeu grijă să topească omătul, dar n-a avut „bunăvoința” să și curețe ce-a rămas în urma lui... Adică să facă treaba până la capăt.

Într-un Galați care cum ar fi... dacă ar putea fi? Mai curat? Mai civilizat? Mai sigur? Mai prietenos cu propriii locuitori... Alegeți dumneavoastră!