Fă, noi chiar avem probleme!

„Cade una, cădem toate”, aşa se intitula acţiunea prin care, pe 8 Martie 2017, câteva zeci de femei s-au adunat în faţa Ministerului Justiţiei şi au creat un impresionat domino uman: s-au culcat pe pământ, una lângă cealaltă, încercând să atragă atenţia autorităţilor asupra victimelor violenţei domestice din România. Trupurile lor au format un lanţ viu al cărui mesaj nu lăsa loc de îndoială: lipsa unei protecţii reale a femeilor la abuz de orice fel, la violenţă şi la crimă.

Presa le-a numit atunci „activiste feministe” ca şi cum doar pe „feministe” le doare când sunt lovite cu pumnul, cu palma ori cu şutul. Ca şi cum doar feministele sângerează când sunt înjunghiate ori tăiate. Ca şi cum doar activistele suferă când sunt violate şi abuzate. Ca şi cum doar activistele mor atunci când sunt ucise de parteneri.

Pe un alt 8 Martie trecut, tot un grup de „activiste feministe” a rostit, în faţa aceluiaşi Minister al Justiţiei, numele unor victime recente ale violenţei domestice şi modul cumplit în care au sfârşit: strangulate, bătute, decapitate, împuşcate…  Aceste manifestări au impresionat o zi - două… apoi s-au pierdut în uitare. De ele mi-am adus aminte urmărind acum tot scandalul pe care l-a iscat, în ultimele zile, piesa Erikăi Isac, „Macarena”.

Nu puţini sunt cei şi cele care se declară ultragiaţi de limbajul frust al piesei. Cei/cele pentru care artista n-are destulă voce ori talent muzical. Cărora le put versurile şi linia melodică. O fi o piesă proastă pentru gusturile unora, dar să-i negi mesajul social – aşa cum este el exprimat – dublat de un videoclip interesant şi îndrăzneţ mi se pare nedrept.

Cântecul vorbeşte despre abuz, despre dublul standard cu care sunt judecate femeile, despre realitatea deloc roz şi suavă pe care o trăim: „Când un bărbat și o femeie ies la primu’ date/ Bărbatului i-e frică să nu fie păcălit de glet/ Să nu cumva să nu arate fata ca în poze/ Femeii îi e frică să nu-l apuce p-ăsta psihoze/ Să nu-l apuce omoru’, să-l apuce violu’/ S-apuce să o bată, s-apuce să o-mbete/ Nu-i normal, în morții mei, și o știți cu toții/ Dați mereu vina pe victime ca idioții”.

Într-un interviu pentru "Pagina de media", artista a povestit despre experienţa pe care a trăit-o participând la X Factor. Avea doar 15 ani, dar a fost jignită în fel şi chip – imaginaţi-vă singuri! – pentru că a purtat pe scenă pantaloni scurţi, iar în imaginile difuzate de Antena 1 fusese filmată sugestiv de jos în sus...

Trist. Pentru că mereu va exista un „Mirel” plin de păreri din lumea largă care să acuze că fata ori femeia nu-i suficient de frumoasă, de suplă, de elegantă, de "oricum" pentru gusturile lui alese. Pentru că nu-i aşa, femeia trebuie să fie o doamnă în societate, o gospodină în bucătărie şi o curvă în dormitor.

Pentru că fata/femeia are musai nevoie de cineva care să-i spună cum trebuie să arate, să se poarte, ce şi cum are voie să spună şi mai ales ce trebuie să simtă. Şi zău dacă n-are dreptate Mirel din Turnu Măgurele: „Fă, noi chiar avem probleme!”...