România va fi reorganizată administrativ. Din nou!

Social-democrații au decis, luni, înființarea unui grup de lucru al partidului, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României. Inițiativa PSD este susținută și de liberali, care anunță că susțin orice proiect care face administrația mai eficientă.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, spune că „există nevoia de consolidare a unor comunităţi locale, există nevoia de a consolida serviciile publice şi serviciile statului din comunităţile respective. Sunt foarte multe lucruri care intră aici, inclusiv partea de educaţie, învăţământ, sănătate, infrastructură şi aşa mai departe. Nu există principiul desfinţării, există principiul comasării, probabil şi acest lucru se va lua în discuţie”.
La rândul lui, președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan afirmă: „Orice proiect care face ca administrația din România să fie mai eficientă, inclusiv administrația publică locală, care duce decizia mai aproape de cetățeni, pentru descentralizare, pentru trecerea de competențe de la ministere la serviciile deconcentrate va fi susținut de PNL”.
Pe lângă faptul că proiectul a fost anunțat într-o zi de 13 (ianuarie), trebuie spus că ideea reorganizării administrative nu este una nouă. Acum mai puțin de doi ani, în mai 2023, fostul deputat USR Tudor-Vlad Benga a depus la Parlament un proiect care prevedea reducerea la 12 a numărului județelor și comasarea unor localități. Inițiativa a fost, însă, respinsă de ambele camere ale Parlamentului. Anterior, fusese inițiat un alt proiect, de această dată cu numai opt județe, pe modelul actualelor regiuni de dezvoltare. Galațiul nu ar fi fost capitală în acel proiect.
În sine, reorganizarea teritorială nu este o ideea rea. Ar duce la o reducere a birocrației și a numărului de bugetari, iar niște entități administrative mai mari și mai puternice ar putea accede la finanțări mult mai consistente. O comunitate dezvoltată, cu mai multe resurse, ar putea accesa și mai multe resurse, cu avantajele evidente.
Pe de altă parte, desființarea unor județe ar presupune niște costuri pe care probabil nu le-a calculat nimeni până acum, pornind de la cele mai simple, cum ar fi schimbarea unui act de identitate, a unei plăcuțe de înmatriculare auto, a unui document de proprietate, a unor acte oficiale. Ar urma costuri pentru amenajări, chirii și utilități aferente unor imobile mai mari în noile județe, pentru transferul arhivelor, aparaturii și mobilierului, chirii pentru personalul relocat, pentru schimbarea formularelor tipizate etc. etc. Înmulțiți aceste costuri individuale cu zeci sau sute de mii de cazuri și s-ar putea să realizați că am scăpat de birocrație și am dat de tac’su.
Până la această oră, un lucru este bine, acela că există acord în coaliție pentru reforma administrativă. Întrebarea este că nu știm dacă vom mai avea coaliție atunci când (și dacă) se va pune problema votării.
Iar la cum merg lucrurile în societatea noastră, n-ar fi exclus ca, până la urmă, să ne fie de ajuns doar două județe. Unul pro și altul contra lui Georgescu.