Performanța se obține și la sat

Este sezonul olimpiadelor școlare, ocazie cu care aflăm zilnic despre rezultatele excepționale ale elevilor gălățeni și despre premiile pe care aceștia le obțin la aceste concursuri școlare naționale și internaționale.

Așadar, luni o veste îmbucurătoare a venit de la lotul gălățean care a participat în weekend la Olimpiada Naţională de Lingvistică. Ne-au bucurat nespus rezultatele tuturor copiilor, dar nu am putut să nu remarcăm că, printre premianți, se află și numele unei fete de clasa a VIII-a, elevă într-o comună gălățeană. Așa cum se știe, gurile rele spun că în mediul rural nu se face școală, că profesorii care predau aici fie sunt necalificați, fie vin de la orașe doar pentru că nu au reușit să prindă alt post, fiind destul de slab pregătiți, fie nu își dau interesul pentru un învățământ de calitate. Ei bine, nu este aşa, generalizările de acest gen nu fac bine nimănui.

Iată că o elevă de la Școala Gimnazială „Sf. Stelian“ din Umbrărești-Deal le arată tuturor răuvoitorilor că performanța se obține și la sat. Și este vorba despre o performanță la fel de valoroasă ca a celor de la oraș, pentru că, pe lângă pregătirea necesară unui astfel de elev, acesta trebuie să depășească și prejudecățile celor care aud de unde vine. Exact cum, despre elevii de la şcolile de top se spune, de multe ori, că mai degrabă numele mamei sau al tatălui şi, evident, funcţiile acestora, le deschid uşile succesului (lucru care poate fi adevărat pentru unii, dar cu siguranţă nu este valabil în cazul tuturor performerilor), tot aşa, elevii din mediul rural au de depăşit şi preconcepţia că simpla localizare a şcolii unde învaţă le pune piedică în calea succesului. Participarea cu succes a acestei tinere la faza națională a unei olimpiade ne arată încă o dată că, dacă un copil  vrea să învețe, învață oriunde, evident, cu condiţia să aibă un profesor dedicat, indiferent că e la sat sau în buricul târgului.

De cele mai multe ori, un copil crescut la sat este mult mai conectat la realitatea vieţii cotidiene, a lui nefiind uneori la fel de simplă ca a unui elev din oraș. De regulă, copilul este mult mai motivat să învețe și să ajungă ceva în viață, decât unul de la oraș, pentru care mama și tata fac totul și care are impresia că totul i se cuvine. Sigur, nu generalizăm, dar, de obicei, adversităţile şi modul un pic mai greu în care obţii anumite lucruri în copilărie şi adolescenţă te fac să devii mai determinat, să munceşti mai mult pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti. Nouă nu ne rămâne decât să ne dorim cât mai mulţi asemenea performeri, şi la sate, şi în oraş, iar din ei măcar o parte să aleagă să îşi termine studiile în România şi să rămână acasă, pentru a construi societatea de mâine în care şi noi ne dorim să trăim.