În aşteptarea soluţiei-surpriză

Noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, îşi va începe luni mandatul, iar prima urgenţă o reprezintă desemnarea unui prim-ministru care să vină în faţa naţiunii cu un guvern capabil să scoată ţara din dezastrul economic în care a adus-o Ciolacu & comp. Chiar dacă, din punct de vedere strict constituţional, preşedintele nu are mari prerogative pe zona economică, şeful statului poate influenţa serios, prin alegerea unui premier care să-i împărtăşească viziunea şi să respecte promisiunile făcute în campania electorală, de exemplu menţinerea la acelaşi nivel a TVA.

Chiar dacă preşedintele şi-a exprimat în mai multe rânduri dorinţa de a-l avea în fruntea executivului pe Ilie Bolojan, numirea acestuia nu este deloc uşoară, în condiţiile în care parlamentul este extrem de fragmentat, iar liderul PNL nu se poate baza sigur decât pe voturile propriului partid şi, eventual, pe cele ale UDMR, adică ar avea un sprijin legislativ mai mic de 15%. Şi este imposibil, practic, să conduci cu o astfel de reprezentativitate.

Decisivă va fi alegerea pe care o va face PSD, ai cărui lideri ezită deocamdată să se pronunţe concret în ceea ce priveşte participarea la guvernare. Cu social-democraţii în guvern, situaţie care ar aduce o relativă stabilitate, Nicuşor Dan ar putea forţa şi intrarea în executiv a USR, iar coaliţia de la vârf ar ajunge astfel la aproape două treimi din parlamentari, mai mult decât suficient pentru a demara o reformă structurală a "sistemului" atât de detestat de români. Cu PSD doar în trena guvernului, adică oferind  numai susţinere parlamentară punctuală, va fi aproape imposibil pentru un guvern minoritar să facă mare lucru.

Iar dincolo de aşteptările oamenilor, o schimbare profundă de paradigmă este obligatorie, mai ales că fondurile europene au început deja să fie blocate/ suspendate, din cauza neîndeplinirii de către România a obligaţiilor asumate în faţa Comisiei Europene. Pensiile speciale au "lovit" deja cu 700 milioane de euro, alte 5,7 miliarde de euro fiind "blocate" de câteva legi uitate prin parlament. Şi mai sunt vreo 12 miliarde de euro în joc, bani fără care România riscă să se blocheze.

Creşterea TVA ar fi extrem de nepopulară pentru că ar antrena o majorare a preţurilor, urmată de inflaţie mare şi scăderea nivelului de trai. Reducerea de posturi din administraţia publică, o altă măsură pe care românii ar aplauda-o, nu se poate face de azi pe mâine, ci presupune un proces lung şi foarte dificil din punct de vedere juridic. Astfel, mă tem că singura variantă realistă de reducere a deficitului bugetar, cel puţin pe termen scurt, este oprirea unei mari părţi a investiţiilor, măsură care nu are un efect economic imediat asupra oamenilor şi care nu va genera nemulţumiri, dar este devastatoare pe termen lung.

Dar poate Nicuşor Dan găseşte vreo soluţie-surpriză la ecuaţia asta ce pare imposibil de rezolvat, că doar de-aia e câştigător al olimpiadei internaţionale de matematică.