Izolați în propriul oraș

O simplă ieșire din scara blocului în care locuiești sau un drum până la magazinul din colț se pot transforma într-un coșmar, mai ales dacă ești o persoană dependentă de scaunul rulant și locuiești pe strada Alexandru Davila din Galați. Cu pietriș, gropi și borduri peste tot, strada arată ca lovită de drone, spune Ion Tănasă, locatar în fostul cămin de nefamiliști al CFR Călători, în sesizarea trimisă pe adresa redacției „Vieții libere”.

„Nu ne putem deplasa cu căruciorul să ne cumpărăm o pâine de la magazin, că ne rupem gâtul. De nenumărate ori am căzut în mijlocul străzii, ne adună șoferii de pe jos. Pe străduța asta s-au săpat șanțuri din patru în patru metri și așa au rămas de șase ani. Arată strada asta de parcă s-ar fi tras cu drone pe ea”, spune Ion Tănasă.  Ajunși la fața locului, am constatat că spusele gălățeanului se adeveresc și am văzut cum mulți locuitori de pe strada Davila se pot simți izolați în propriul oraș. 

Pericol și pentru oameni, și pentru mașini

Degradată, strada Alexandru Davila, care ar trebui să deservească populația din zonă, este un pericol atât pentru oameni, cât și pentru autoturismele lor. Starea carosabilului a ajuns să genereze cheltuieli pe care locatarii trebuie să le suporte din buzunarul propriu.

Nenumărate gropi și asfalt deteriorat îi așteaptă pe cei cu dizabilități, odată cu intrarea pe stradă. Pe drumul care ar trebui să le favorizeze accesul spre locuințe, persoanele în scaune rulante parcurg, mai degrabă, un traseu cu obstacole.

Drumul către intrarea în bloc este îngreunat și el, diferențele de nivel dintre stradă și aleea din fața scării fiind aproape de netrecut. Multe dintre imobile nici măcar nu au rampă de acces, deși deservesc persoane cu dizabilități locomotorii. Locuitorii cu care am discutat și-au construit singuri, pe propria cheltuială, o rampă, în interiorul scării de bloc.

Accesul persoanelor cu dizabilități la infrastructura publică este reglementată prin Legea nr. 448/2006. Actul normativ prevede măsuri pentru accesibilizarea mediului fizic și obligații pentru autoritățile publice în ceea ce privește accesul persoanelor cu dizabilități la infrastructura publică.

Și ambulanțele au probleme pe strada Alexandru Davila

O groapă în asfalt poate duce la pierderea echilibrului, la răsturnarea sau deteriorarea scaunului rulant cumpărat pe bani proprii. Potrivit relatărilor, acest lucru li s-a întâmplat în repetate rânduri cetățenilor, iar reparațiile sau înlocuirea bunurilor sunt tot de ei suportate: „Am făcut praf până acum șase cărucioare cumpărate cu banii mei”, ne-a spus unul din locatari.

Și proprietarii de autoturisme sunt reticenți atunci când intră pe stradă. Unul din trecători ne-a relatat că fiul său este nevoit să își lase mașina înainte de intrarea pe stradă, atunci când vine în vizită la el.

Important de menționat este că și ambulanțele întâmpină probleme la apelurile de pe strada Alexandru Davila. Dincolo de gropi și acces dificil, acestea nu au loc pentru a întoarce. Strada este neîncăpătoare pentru mașinile parcate, iar o urgență aici înseamnă un adevărat test de eficiență pentru echipajele de intervenție: „Până și ambulanța se miră, când vine aici, cât de rău e drumul”, spune un locuitor din zonă.

Puține locuințe, nenumărate sesizări

Pe o stradă cu număr redus de blocuri, sesizările cetățenilor sunt nenumărate. Gropile, șanțurile și suprafețele denivelate se succed pe traseul folosit zilnic de locatari.

Pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, fiecare dintre aceste obstacole adaugă o dificultate suplimentară deplasării. Componenta financiară a infrastructurii degradate se răsfrânge asupra cetățenilor, fie că este vorba despre reparația mașinilor, sau a cărucioarelor rulante.

Dacă vorbim și de venituri reduse, ceea ce ne-au și comunicat mai multe persoane cu care am vorbit, înlocuirea sau repararea bunurilor proprii stricate din cauza infrastructurii degradate le forțează să renunțe la alte cheltuieli necesare.

Strada Alexandru Davila este un exemplu al modului în care un drum de câteva zeci de metri poate deveni un coșmar întins pe ani de zile.