Trenuleț, mașină mică, ce-ați făcut, măi, Marcelică?

Ar fi trebuit ca acesta să fie un editorial festiv, cu „La mulți ani” și toate celelalte urări de belșug pentru noul an, având în vedere că apare în ultima ediție tipărită a „Vieții libere” din 2024. Dar astăzi urmează să fie aprobată celebra „ordonanță trenuleț”, așa că am lăsat-o mai moale cu urările.
Am putea foarte bine să îi spunem ordonanța înghețului, pentru că va îngheța tot în România, de la valoarea punctului de pensie până la alocația pentru copii. Iar ceea ce nu îngheață scade – cum ar fi facilitățile pentru construcții și IT, sau crește – ca de exemplu procentul impozitului pe dividende. Sau dacă nici nu îngheață, nici nu scade și nici nu crește, atunci este un nou impozit apărut – fosta taxă pe stâlp, așa cum este botezat noul impozit de 1,5% în construcții.
Vă mai amintiți filmul „Expresul zăpezii”, în care ultimii oameni rămași în lume sunt adăpostiți într-un tren în continuă mișcare? La bord era instaurat un sistem strict al claselor sociale. În față stăteau bogații, cu toate resursele la dispoziție, pornind de la mâncare, haine, liniște, plante exotice, feng-shui, entertainment etc., iar la coada trenului stăteau săracii, gata oricând să se bată pentru un colț de pâine în plus.
Cam așa este și cu „ordonanța înghețului” care va fi votată luni. În față stă Guvernul, care ne dă o senzație de deja vu. Sunt practic aceiași oameni, conduși de același prim-ministru, cu mici excepții sau cu câteva rocade între ei, o dovadă că n-au înțeles nimic din ceea ce au votat românii. Ați vrut figuri noi în politică? Na-vă două-trei nume noi, ajunge! Ați vrut să învețe partidele ceva din votul de blam primit? Ei, da? Serios? Ați vrut un nou președinte? Mai așteptați câteva luni, că n-o fi foc!
La coada trenului stau din nou „săracii”, cei care nu sunt decât  niște cifre în „marele plan al guvernării”. Sunt cei care intră la rubrica „victime colaterale” ale guvernării haotice care ni se aplică în ultimii (mulți) ani. Pentru că atunci când faci alianțe politice contra naturii, între doctrine care sunt precum câinele și pisica, sau când arunci cu majorări, sporuri, bonusuri, vouchere de vacanță, pensii speciale, subvenții pentru partide, angajări pe pile și relații, nu pe competență profesională, atunci sigur te gândești că marile găuri la buget sunt aduse de mierea pentru elevi, de gratuitățile pentru studenți sau de plata serviciilor medicale.
Adică nu colectarea defectuoasă a taxelor și impozitelor, nu iertarea marilor datornici, nu protejarea incompetenței, nu împrumuturile fără număr făcute pentru a acoperi promisiunile electorale, nu toate acestea sunt de vină pentru gaura neagră în care a ajuns România, ci elevii, studenții, medicii și pensionarii sunt marii vinovați! Sau cel puțin așa spune Guvernul. 
Era inevitabil să primim o notă de plată usturătoare pentru haiducia în care ne-am lăsat conduși. Din păcate, nota o vom plăti tot noi, ăștia de la coada trenului.