Elevul stresat dintr-a VI-a și Evaluarea Națională

Sfârșit de luna mai, festivități de absolvire a gimnaziului, flori, emoții și priviri spre viitor... cam așa ar putea fi conturat tabloul zilei de 27 mai, cu doar două săptămâni înainte de finalul anului școlar pentru clasele a VIII-a și a XII-a. Numai că, în timp ce viitorii absolvenți se îndreaptă cu emoție spre noul drum - liceu, facultate, serviciu - colegii lor mai mici sunt în focurile evaluărilor naționale.

După cum se știe, începând cu clasa a II-a și continuând cu clasele a IV-a și a VI-a, elevii susțin așa-numitele „evaluări naționale”. Este vorba despre niște teste gen PISA, evaluate cu punctaje, care însă nu au nicio miză în catalog, pentru că nu se pun note. Deci situația școlară a elevului nu este influențată cu nimic, dar copilul trebuie să răspundă unor teste integrate de limba română, matematică și științe ale naturii.

Desigur, e valabilă teoria conform căreia orice examen pe care copilul îl susține în școală îl „călește” pentru marele examen de final de clasa a VIII-a, devenit un „bau-bau” pentru părinți și elevi.

Numai că, prin modul în care sunt organizate, aceste teste de evaluare națională de clasa a VI-a nu fac decât să dea peste cap procesul educațional. Să pună profesorii din nou la treabă, pentru că - evident! - tot ei trebuie să le corecteze. Apoi să întocmească o „dare de seamă” pe baza rezultatelor de la clasă.

Deci lucrurile se complică... în condițiile în care fac parte dintr-un sistem de învățământ deja obosit, care abia își duce zilele, cu materii inutil de stufoase, cu profesori frustrați și cu elevi prea obosiți ca să se mai bucure de viața de școlar.

Însă aceste teste de clasa a VI-a le dau apoi ocazia mai-marilor din vârful ministerului să tragă concluzia că tinerii noștri sunt „analfabeți funcțional”, pentru că, de obicei, rezultatele acestor teste PISA sunt un barometru internațional pentru progresul învățământului românesc.

Anul acesta, la clasa a VI-a, organizarea pseudo-evaluării naționale a mai bulversat un pic anul școlar. Pentru a se înțelege la ce mă refer, precizez faptul că, în învățământul gimnazial gălățean, programul elevilor începe fie dimineață, la orele 7,30-8,00, fie după-amiază, de la 11,30-12,00, în funcție de disponibilitatea și orarul fiecărei școli.

Și tot o practică obișnuită la noi este ca examenele, fie ele de competențe, de aptitudini, evaluări sau bacalaureat, să înceapă dimineața, din raționamente diverse.

Ei bine, de data aceasta, iluștrii șefi ai învățământului românesc, fără să treacă prin filtrul rațiunii deciziile pe care le iau din scaunele comode de la minister, au decis ca ambele probe să se desfășoare, marți și miercuri, de la ora 13,00!

Ce înseamnă asta? Concret, un copil de 12 ani se trezește la ora 6 dimineața, începe școala la 7,30, face ore de curs normale în ziua cu evaluarea până la 13,00. Apoi, trage adânc aer în piept și se apucă de rezolvat itemii de la mărețul test.... astfel încât să obțină un punctaj care să-l scoată din sfera elevului „analfabet”. În cazul fericit, elevul de 12 ani începe orele la 12,00 și dă aceeași evaluare la ora 13,00, cu mintea mai odihnită decât cel care a făcut ore de dimineață.

Întrebarea ar fi simplă: „Oare este normal pentru un copil de 12-13 ani să înceapă efortul intelectual aferent unui examen după cinci ore de curs?”.... Poate mai-marii de la minister au un răspuns. De preferință care să fie notat. În catalog...